Între 15.000 și 18.000 de aleși locali, primari și consilieri, ar putea să nu mai existe în 2028, odată cu reforma administrativ-teritorială pe care PSD spune că o asumă. Europarlamentarul Dragoș Benea, desemnat de partid să coordoneze grupul de lucru pentru reforma administrativă, a anunțat că partidul își asumă comasarea comunelor, deși recunoaște că decizia va avea un preț politic, și că întregul proces ar trebui să se încheie în martie.
„Am fost desemnat să coordonez grupul pentru reforma administrativă”, a declarat Benea, care a vorbit despre „comasarea voluntară a comunelor”, dar şi despre ce se întâmplă după ce termenul pentru comasarea voluntară va expira.
„Presupune un cost politic cert. PSD și-l asumă”, a spus europarlamentarul, care susține că reorganizarea „are un singur câștigător: cetățenii români”.
Benea a explicat că România are nevoie de o administrație mai eficientă și a dat ca exemplu comunele care au la fel de mulți angajați ca un oraș.
„Trebuie să avem un aparat administrativ mai suplu”, a subliniat el.
Un algoritm va decide ce comune se comasează
Potrivit coordonatorului PSD, deciziile nu vor fi luate arbitrar, ci pe baza unui algoritm construit în jurul a șase criterii. Printre acestea se numără populația și demografia, sustenabilitatea economică, gradul de colectare a taxelor și competențele administrative.
La acestea se adaugă conectivitatea, adică distanța la care se află comuna față de spitale, școli sau aeroport, accesibilitatea serviciilor de bază și calitatea serviciilor publice locale, de la alimentarea cu apă până la rețeaua de gaze.
Benea a precizat că analiza se face cu ajutorul inteligenței artificiale, din cauza volumului mare de informații.
„Lucrăm cu inteligența artificială, este un volum mare de informații”, a declarat el, adăugând că „trendul digitalizării este ireversibil”.
Întrebat ce se va întâmpla cu comunele montane sau izolate, aflate la distanțe mari de centrele urbane, precum cele din Apuseni sau din Delta Dunării, europarlamentarul a răspuns că și acestea vor fi evaluate pe baza acelorași șase criterii.
„Desființarea unei primării nu înseamnă desființarea unei comunități”
Coordonatorul reformei a încercat să liniștească temerile legate de dispariția satelor.
„Rădăcina satului românesc nu dispare. Păstrăm ce e în Constituție”, susține Benea.
„Desființarea unei primării nu înseamnă desființarea unei comunități”, a insistat el, comparând procesul cu comasarea școlilor.
Comasarea va avea și efecte practice pentru cetățeni. Comunele își vor schimba numele, iar oamenii vor avea la dispoziție o perioadă în care își vor putea schimba gratuit actele de identitate.
Și orașele ar putea fi comasate sau retrogradate la rang de comună
Reforma nu se oprește la comune. Benea mai spune că ar putea fi comasate și orașele care nu mai au 10.000 de locuitori, dar care au în continuare o administrație de oraș.
„Am putea să vedem și orașe comasate, și orașe retrogradate la comune”, a declarat europarlamentarul, care a anunțat că va exista și o discuție legată de județe.
Potrivit lui Benea, grupul de lucru va elabora un document pe care îl descrie drept primul de acest fel de la reorganizarea din 1968, iar Guvernul urmează să-și asume răspunderea pe el în Parlament.
„Vom genera un document robust, primul din 1968, pentru reorganizarea administrativă, în vederea asumării răspunderii”, a spus el.
Calendarul anunțat prevede ca procesul de reorganizare administrativă să se încheie în martie, însă primarii actuali își vor duce mandatele până la capăt.
Efectele reformei se vor vedea la următoarele alegeri locale. Potrivit lui Benea, între 15.000 și 18.000 de aleși locali, de la primari până la consilieri locali, ar putea să nu mai existe în 2028.
Dragoş Benea a explicat că proiectul său este mai complex decât comasarea voluntară pregătită de Ministerul Dezvoltării. „Cele două merg în paralel, până într-un punct”, a explicat acesta.