Palatul Golestan din Teheran, unul dintre cele mai importante repere ale patrimoniului persan și sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a suferit avarii puternice după un bombardament în zona Pieței Arag.
Potrivit agenției iraniene ISNA, „în urma atacului comun americano-israelian” asupra Pieței Arag, în sudul Teheranului, „părți ale Palatului Golestan au fost avariate”. ISNA a precizat că ferestre, uși și oglinzi au fost afectate de unda de șoc a exploziilor. O relatare similară a fost difuzată și de agenția Mehr, conform unei sinteze AFP.
› Vezi galeria foto ‹
UNESCO a confirmat, într-un comunicat publicat la 2 martie, că palatul „a fost avariat de resturi și de unda de șoc” după lovitura asupra Pieței Arag, situată în zona tampon a sitului, scrie NDTV.
UNESCO a transmis tuturor părților în conflict coordonatele geografice ale siturilor protejate
UNESCO a transmis că monitorizează îndeaproape situația patrimoniului cultural din Iran și din regiune și că a comunicat „tuturor părților vizate” coordonatele geografice ale siturilor de pe Lista Patrimoniului Mondial și ale altor obiective de importanță națională, pentru a evita posibile pagube.
Organizația a reamintit că bunurile culturale sunt protejate de dreptul internațional, inclusiv prin Convenția de la Haga din 1954 și Convenția Patrimoniului Mondial din 1972.
Palatul Golestan, simbol al patrimoniului regal persan
Situat în centrul Teheranului, Palatul Golestan este un ansamblu istoric a cărui origine este plasată în secolul al XVI-lea și care a devenit un simbol al patrimoniului regal persan, legat mai ales de dinastia Qajar și, ulterior, de perioada Pahlavi. Complexul este cunoscut pentru amestecul dintre elemente artistice persane și influențe europene, specifice epocii Qajar.
Palatul a fost reședința familiei regale, iar în ultima perioadă, o parte dintre clădirile-cheie ale complexului au funcționat ca muzee.
Palatul a fost construit în timpul dinastiei Safavidă, iar ulterior Abbas cel Mare ar fi amenajat o grădină amplă în zona de nord. Complexul a fost renovat în perioada lui Karim Khan (dinastia Zand, 1750–1797) și a devenit sediu și reședință oficială a Qajarilor după alegerea Teheranului drept capitală (1794–1925). Forma actuală a ansamblului ar fi fost refăcută în 1865, sub coordonarea arhitectului Haji Ab ol Hasan Mimar Navai.
În epoca Pahlavi (1925–1979), palatul a găzduit recepții și ceremonii oficiale, inclusiv ceremonii de încoronare (Reza Shah, 1926; Mohammad Reza Shah și Shahbanu Farah, 1967).
Între 1925 și 1945, o parte importantă a complexului ar fi fost demolată în cadrul planurilor de modernizare a orașului, iar în anii 1950–1960 unele structuri vechi au fost înlocuite de clădiri moderne și comerciale, potrivit aceleiași surse.
Înainte de avariile raportate, ansamblul Golestan era descris ca incluzând 17 structuri (săli, palate și spații muzeale), precum și o bibliotecă de manuscrise și arhive (fotografice și documentare).
Printre spațiile cele mai cunoscute sunt:
- Tronul de Marmură (1747–1751)
- Colțul Karim Khani (parte a reședinței interioare din epoca Zand)
- Casa Iazului (folosită ca încăpere de vară în epoca Qajar)
- Sala Strălucitoare (Brilliant Hall), asociată cu lucrări de „oglindărie” iraniană
- Sala Recipientelor (Containers’ Hall), construită în locul Narenjestanului din nordul Sălii de Fildeș
- Sala de Fildeș, folosită ca sală de mese și decorată cu daruri ale monarhilor europeni
- Sala Oglinzilor (Mirror Hall)
- Sala concepută ca muzeu și care ar fi găzduit temporar Tronul Păunului, adus din Delhi de Nader Shah
- Sala Diamant, remarcată pentru bolțile cu efect „de diamant”
- Pavilionul Windcatcher, reședință de vară
- Edificiul Soarelui, turn Qajar cu cinci niveluri
- Palatul Abyaz (finalizat în 1883), asociat cu expunerea unor daruri otomane
- Arhiva fotografică, cu colecții timpurii din secolul al XIX-lea
Palatul Golestan a apărut și pe reversul unei bancnote iraniene de 5.000 de riali din 1974.