Medicul și autorul britanic Rangan Chatterjee spune că expansiunea necontrolată a tehnologiei în viața copiilor „sacrifică o generație”. Fost medic de familie în NHS, el explică de ce a renunțat la practica medicală și de ce consideră că temele pe ecran ar trebui eliminate, scrie The Guardian.
Într-o după-amiază aglomerată de luni, un băiat de 16 ani a ajuns în cabinetul său, însoțit de mamă. În weekend fusese la urgențe după o tentativă de autovătămare, iar medicul din spital recomandase antidepresive. „Mi-am spus: nu pot pune pur și simplu un adolescent de 16 ani pe medicație fără să înțeleg ce se întâmplă în viața lui”, povestește Chatterjee.
Discuția a ajuns rapid la timpul petrecut pe telefon și pe rețelele sociale, care era foarte ridicat, mai ales seara. Medicul i-a sugerat că utilizarea excesivă a ecranelor ar putea influența starea lui psihică. Împreună au stabilit o rutină: dispozitivele și rețelele sociale oprite cu o oră înainte de culcare, iar intervalul fără ecran a fost extins treptat, timp de șase săptămâni. După două luni, adolescentul nu a mai avut nevoie de consultații. La câteva luni distanță, mama i-a scris medicului că fiul ei era schimbat: ieșea cu prietenii, încerca activități noi, părea „un alt copil”.
Efectele negative au devenit evidente pentru medici
Pentru Chatterjee, „adoptarea masivă a ecranelor în viața copiilor este cea mai urgentă problemă de sănătate publică a vremurilor noastre”. Deși este cunoscut mai degrabă pentru tonul optimist din podcastul său, Feel Better, Live More, pe acest subiect este categoric. Crede că guvernele au fost prea slabe în fața marilor companii tech și că au lăsat lucrurile să scape de sub control.
În ultimul deceniu, spune el, efectele negative au devenit evidente pentru medici. Țări precum Australia au introdus interdicții privind rețelele sociale pentru minori, iar Spania analizează măsuri similare. În Regatul Unit, organizații precum Smartphone Free Childhood și SafeScreens fac presiuni pentru reguli mai stricte. Chatterjee susține că vârsta legală pentru acces la rețele sociale ar trebui să fie 18 ani, la fel ca în cazul jocurilor de noroc sau al pornografiei.
În opinia sa, este nerealist să ne așteptăm ca lideri din industrie precum Elon Musk sau Mark Zuckerberg să pună pe primul loc bunăstarea copiilor, atâta timp cât modelul lor de afaceri se bazează pe cât mai mult timp petrecut pe platforme. „Dacă adulților le este greu să-și controleze timpul pe ecran, copiii nu au nicio șansă”, spune el, amintind că zona creierului responsabilă de decizii raționale se dezvoltă complet abia în jurul vârstei de 25 de ani.
Care sunt simptomele
Medicul enumeră efectele pe care le vede tot mai des: anxietate, depresie, tulburări de somn, probleme de postură, dureri de gât și umeri. La copiii mici, utilizarea excesivă a ecranelor poate întârzia dezvoltarea limbajului. În plus, fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului crește riscul de miopie, iar la copiii deja diagnosticați, accelerează progresia acesteia. El atrage atenția și asupra expunerii timpurii la pornografie și conținut violent.
Chatterjee nu îi învinovățește pe părinți. Recunoaște că multe familii sunt epuizate și presate financiar, iar ecranele devin un „baby-sitter” la îndemână. Propriii săi copii, de 13 și 15 ani, au smartphone-uri, dar cu majoritatea aplicațiilor dezactivate și fără acces la rețele sociale. „Nu judec pe nimeni. Dar, după ce am văzut atâția adolescenți deprimați sau cu gânduri suicidare, nu am putut să ignor legătura cu utilizarea rețelelor sociale”, spune el.
În urmă cu aproape doi ani, Chatterjee a renunțat la practica de medic de familie în cadrul National Health Service. A realizat că poate ajunge la mai mulți oameni prin activitatea sa media decât prin consultații de 10 minute. Podcastul său a depășit sute de milioane de ascultări, iar el este și profesor invitat la University of Chester.
Majoritatea bolilor moderne, legate de stilul de viață
Critic al sistemului medical axat mai mult pe tratament decât pe prevenție, Chatterjee crede că majoritatea bolilor moderne, obezitatea, diabetul de tip 2, anxietatea sau insomnia, sunt legate de stilul de viață. Pentru urgențe majore, medicina modernă este esențială, spune el. Dar pentru prevenție, este nevoie de o altă abordare, cu mai mult sprijin pentru schimbări de stil de viață.
În plan personal, vorbește des despre influența tatălui său, medic venit din India în anii ’60, care a lucrat toată viața în NHS și s-a confruntat cu discriminare. Chatterjee spune că ani la rând a trăit cu presiunea performanței și a succesului, până când a înțeles că fericirea nu vine din trofee sau statistici, ci din relații și echilibru.
La 48 de ani, afirmă că se simte mai împăcat ca niciodată. Pentru el, cheia este prezența reală în viața de zi cu zi – iar ecranele, spune, ne antrenează exact contrariul: distragerea constantă. „Tot ce e bun în viața noastră vine din capacitatea de a fi prezenți – în relații, în felul în care ne simțim. Dispozitivele ne învață să fim distrași.”