Pisicile domestice fac diferența între mirosul stăpânului lor și cel al unui străin

Pisicile domestice pot face diferența între mirosul stăpânului și cel al unui străin, potrivit unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea de Agricultură din Tokyo. Aceste animale fascinante sunt cunoscute pentru că au un simț olfactiv puternic de care se folosesc pentru a identifica și a comunica cu alte pisici, dar până acum nu fusese studiat dacă pot folosi mirosul pentru a distinge și între oameni, relatează BBC.

Studii anterioare au mai arătat că pisicile fac diferența între voci, că pot interpreta privirea oamenilor pentru a găsi mâncare și au capacitatea să-și modifice comportamentul în funcție de starea emoțională a oamenilor, pe care o recunosc după mirosul pe care îl emit. 

În studiul publicat miercuri, oamenii de știință au analizat 30 de pisici. Acestea au fost puse în fața unor tuburi de plastic, la interiorul cărora se afla fie un tampon impregnat cu mirosul stăpânului, fie cu mirosul unei persoane necunoscute de același sex cu stăpânul, fie un tampon curat. Tampoanele în care au fost impregnate mirosurile au fost frecate sub axilă, în spatele urechii și între degetele de la picioare ale stăpânului sau ale străinului.

Pisicile pot diferenția între mirosuri familiare și nefamiliare

Pisicile au petrecut semnificativ mai mult timp mirosind mirosurile persoanelor necunoscute comparativ cu cele ale stăpânului sau cu tubul gol, ceea ce sugerează că pot diferenția între mirosuri familiare și nefamiliare, au spus cercetătorii.

Totuși, oamenii de știință au avertizat că nu se poate concluziona că pisicile pot identifica persoane specifice, cum ar fi stăpânul.

„Stimulii olfactivi folosiți în acest studiu au fost doar ai unor persoane cunoscute și necunoscute. Ar fi necesare experimente comportamentale în care pisicilor li se prezintă stimuli olfactivi ai mai multor persoane cunoscute, și ar trebui să identificăm modele comportamentale specifice care apar doar ca răspuns la mirosul stăpânului” a declarat unul dintre autorii studiului, Hidehiko Uchiyama. 

Pisicile au fost filmate și cronometrate în timp ce miroseau diferitele mostre.

Serenella d'Ingeo, cercetătoare la Universitatea din Bari, care nu a fost implicată în studiu, dar care a studiat răspunsurile pisicilor la mirosurile umane, a declarat că rezultatele demonstrează că pisicile reacționează diferit la mirosuri familiare și nefamiliare, dar nu se pot trage concluzii clare privind motivațiile lor.

„Nu știm cum s-a simțit animalul în timpul mirosirii... Nu știm, de exemplu, dacă animalul era relaxat sau tensionat,” a spus ea.

D'Ingeo a adăugat că prezentarea mostrelor de către propriii stăpâni – care adaugă în mod natural propriul miros în mediu – ar fi putut crește interesul pisicilor pentru celelalte mirosuri.

„În acea situație, stăpânii nu oferă doar prezența lor vizuală, ci și mirosul propriu. Așa că, bineînțeles, dacă le prezintă pisicilor alte mirosuri, diferite de cel personal, acestea devin mai interesante pentru pisică” a spus ea. 

Autorii studiului au concluzionat că „pisicile folosesc simțul olfactiv pentru recunoașterea oamenilor”.

Ei au mai notat că pisicile își frecau fețele de tuburi după ce le miroseau – comportament prin care își marchează teritoriul – indicând că mirosirea ar putea fi un comportament explorator care precede marcarea prin miros.

Cercetătorii au avertizat că această relație necesită studii suplimentare, la fel ca și teoria conform căreia pisicile pot recunoaște o persoană anume după miros.