Cum a provocat octogenarul August Hanning cel mai mare scandal de spionaj din Europa de la sfârșitul Războiului Rece

August Hanning a petrecut șapte ani la conducerea Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), având acces la unele dintre cele mai bine păzite secrete ale țării. A urmat apoi o a doua carieră: consultanță privată, informații pentru companii și afaceri desfășurate în întreaga Europă, dar și în Rusia și Asia. 

Acum, fostul șef al spionajului german, în vârstă de 80 de ani, se află el însuși în centrul unei anchete de spionaj, după ce procurorii federali germani l-au arestat marți sub suspiciunea de spionaj în detrimentul statului, tentativă de înaltă trădare și alte infracțiuni de spionaj.

Aceștia susțin că Hanning a primit în mod constant informații secrete de la fostul său șef de cabinet și a folosit materialele în beneficiul activității sale private de consultanță.

„Este catastrofal pentru Germania și pentru serviciile occidentale de informații. Toată lumea este în stare de șoc. Amploarea este enormă, mai ales într-un moment ca acesta”, a spus un oficial din serviciile de informații ale unei țări UE, sub rezerva anonimatului. „Și, având în vedere că anchetatorii au dat peste acest caz în timp ce lucrau la unul complet diferit, probabil că vom afla mult mai multe”.

Pentru BND, cazul apare într-un moment deosebit de incomod. Chiar săptămâna trecută, parlamentarii germani au început să dezbată o nouă lege propusă de guvernul cancelarului Friedrich Merz, care ar acorda serviciului atribuții mult mai extinse, în cadrul unui efort de a readuce serviciul german de informații externe în rândul celor mai importante din lume.

Momentul este la fel de delicat și pentru serviciile europene de informații în ansamblu. În condițiile în care atacurile hibride rusești continuă să vizeze Europa, guvernele din întreaga UE rescriu legi de securitate vechi de zeci de ani pentru a acorda serviciilor lor de informații puteri mai mari și pentru ca acestea să fie luate mai în serios.

Procurorii spun că fostul șef de cabinet al lui Hanning, identificat conform normelor germane privind protecția vieții private drept Manfred D., i-a furnizat aproximativ 2.000 de documente ale BND între 2010 și iunie 2022. Multe conțineau informații clasificate destinate exclusiv activității interne a serviciului, inclusiv materiale folosite pentru informarea unor oficiali germani de rang înalt.

În declarații pentru ziarul german WELT, un avocat al lui Hanning a spus că o parte dintre acuzațiile formulate împotriva fostului șef al BND sunt adevărate, dar că acesta nu a adus prejudicii Germaniei.

„A avut în posesie documente confidențiale. Este, însă, incorectă acuzația că ar fi transmis informațiile din acestea în detrimentul Republicii Federale Germania, cu atât mai puțin contra cost. Investigațiile ulterioare vor demonstra acest lucru”, a spus avocatul.

Într-unul dintre cazuri, procurorii suspectează că Hanning a folosit materiale clasificate pentru a pregăti o analiză destinată unui angajat al unui serviciu străin de informații. De asemenea, susțin că, timp de mai mulți ani, a întreținut o relație cu un reprezentant al unui alt serviciu străin de informații, căruia i-a transmis informații politice bazate parțial pe materiale obținute de la Manfred D.

Procurorii nu au identificat public niciunul dintre cele două servicii străine, însă presa germană a indicat Azerbaidjanul și Kazahstanul. Azerbaidjanul a negat orice legătură cu cazul.

„În serviciile de informații, totul este înregistrat: cine accesează ce documente și când. Dacă un analist care lucrează pe extremism de dreapta ar începe brusc să consulte informații despre China, acest lucru ar ridica semne de întrebare.

Dar șeful de cabinet are acces practic la orice, astfel încât nu ar părea suspect tocmai din cauza nivelului ridicat al funcției”, a spus un al doilea oficial din serviciile de informații ale unei țări UE.

Șefii de cabinet rămân adesea în funcție atunci când se schimbă directorii, dacă nu apar neînțelegeri cu noul șef, a adăugat oficialul.

„Fiecare serviciu de informații va analiza acum ce informații a împărtășit cu BND și va încerca să stabilească ce prejudicii s-ar fi putut produce”, a spus el.

Ușa rotativă dintre stat și sectorul privat

Hanning a condus BND între 1998 și 2005, după care a fost secretar de stat în ministerul de interne al Germaniei până în 2009. După plecarea din administrație, nu a pierdut prea mult timp înainte de a intra în sectorul privat.

În iulie 2010, Hanning și soția sa au înființat Hanning Consult. Potrivit comunicatului procurorilor, în primăvara aceluiași an Manfred D. acceptase să îi furnizeze informații din interiorul BND în schimbul unor plăți. Hanning ar fi folosit apoi aceste informații în activitatea sa privată de consultanță.

Roderich Kiesewetter, deputat creștin-democrat și membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul german, a spus că în Germania există „o rețea foarte extinsă” de persoane care folosesc contactele și cunoștințele dobândite în timpul activității în serviciul statului pentru a influența politica Berlinului în numele unor guverne străine precum cele ale Rusiei și Chinei.

„Nu este doar trist, afectează reputația Germaniei”, a declarat Kiesewetter pentru Politico. „Ai putea spune și că, dacă vrei să vorbești cu Rusia, apelează la foști membri ai guvernului sau ai serviciilor secrete”.

Hanning a început, de asemenea, să colaboreze cu omul de afaceri german Samuel Danilowitsch, care conducea compania elvețiană de informații corporative Pluteos.

Hanning a ajuns, ulterior, președinte al companiei, iar cei doi figurează printre participanții la o reuniune organizată la Moscova în 2019, dedicată relațiilor dintre Europa și Rusia, la care au luat parte personalități politice și oameni de afaceri ruși și unde anexarea Crimeei a fost prezentată drept o „necesitate”, nu o alegere.

Începând aproximativ din 2014, Hanning s-a alăturat companiei britanice de consultanță G3 în calitate de consilier principal, potrivit unor pagini web arhivate consultate de POLITICO. Ulterior, el a coordonat activitatea companiei privind Rusia și fostele republici sovietice, potrivit publicației germane Correctiv. G3 nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

În 2019, Hanning a fost invitat ca „oaspete de onoare” la o reuniune organizată de Consiliul de Securitate al Rusiei, la care au participat oficiali și experți din țările Consiliului Arctic.

Evenimentul a fost prezidat de fostul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, una dintre cele mai influente personaje din cercul de securitate al dictatorului Vladimir Putin.

În cadrul programului cultural, grupul a vizitat mănăstirea de pe îndepărtata insulă Valaam, unde Hanning a fost fotografiat alături de Patrușev.

Hanning s-a pronunțat public și asupra unora dintre cele mai controversate subiecte politice legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În 2024, el a declarat că i se pare „foarte probabil” ca președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să fi știut despre operațiunea din 2022 care a distrus gazoductele Nord Stream.

Câteva zile mai târziu, Hanning a mers mai departe, sugerând că în spatele atacului s-ar fi aflat o înțelegere între oficiali de rang înalt ucraineni și polonezi.

Germania a pus între timp sub acuzare un cetățean ucrainean identificat doar drept Serhii K., al cărui proces urmează să înceapă la Hamburg în octombrie.

Niciuna dintre aceste relații de afaceri, contacte sau declarații nu stabilește o legătură cu dosarul de spionaj în care este cercetat acum Hanning, însă ele conturează influența pe care acesta a continuat să o acumuleze după plecarea din administrația germană. Procurorii nu l-au acuzat că ar fi spionat pentru Rusia.

Moștenitoarea imperiului de restaurante

Anchetatorii au ajuns pe urmele lui Hanning pornind de la o dispută neobișnuită privind custodia copiilor, în care este implicată Christina Block, moștenitoarea unui imperiu german de restaurante de tip steakhouse.

Parchetul din Hamburg o acuză pe Block că ar fi organizat răpirea celor doi copii mai mici ai săi de la tatăl lor, aflat în Danemarca. Procurorii susțin că Block și doi bărbați au angajat o echipă israeliană de securitate pentru a-i lua pe copii, care aveau atunci 10 și 13 ani, de la tatăl lor, Stephan Hensel.

Potrivit rechizitoriului, bărbați mascați l-au bătut pe Hensel și i-au dus pe copii peste granița dintre Danemarca și Germania, în sudul Germaniei. Patru zile mai târziu, copiii s-au întors la tatăl lor în Danemarca, în urma unei hotărâri judecătorești. Block neagă că ar fi știut despre răpire.

În septembrie 2025, anchetatorii din Hamburg au percheziționat locuința și sediile profesionale ale lui Hanning în legătură cu cazul Block, potrivit presei locale.

Procurorii îl suspectau pe Hanning și pe un polițist pensionat că acceptaseră un contract în valoare de peste 100.000 de euro pentru a-i intercepta pe copii în drum spre școală, în noiembrie 2022. Planul a eșuat în cele din urmă după ce tatăl lor a observat persoane suspecte și a alertat poliția daneză.

Postul german Tagesschau a relatat că, în timpul perchezițiilor făcute la proprietățile lui Hanning, anchetatorii au descoperit aproximativ 2.000 de documente digitale ale BND, ceea ce a declanșat ulterior verificări privind modul în care acesta gestionase informații guvernamentale delicate. Procurorii federali au preluat ancheta rezultată în mai 2026.

Manfred D. fusese șeful de cabinet al lui Hanning la serviciul de informații și a continuat ulterior să lucreze pentru mai mulți dintre succesorii acestuia, rămânând într-o funcție de conducere până în martie anul acesta.

Ambii bărbați se află acum în arest.

„El reflectă Germania perioadei 1998-2011, așa că nu are sentimentul că ar fi făcut ceva rău”, a spus Kiesewetter. „Pur și simplu reproducea politica de stat a alianței politice creștin-democrate și conservatoare de centru-dreapta”.