După ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, NATO analizează preluarea sub comandă aliată a sistemului antidronă MEROPS intrat în dotarea Armatei Române pentru a întări apărarea aeriană, potrivit Politico.
Sistemul american MEROPS, pe care NATO încearcă să îl implementeze rapid pentru consolidarea flancului estic, este considerat unul dintre cele mai eficiente mijloace de combatere a dronelor de tip Shahed folosite de Rusia. Sistemul utilizează drone interceptoare controlate de la sol, concepute pentru a identifica și distruge țintele aeriene. Practic, funcționează pe același principiu ca dronele de atac utilizate frecvent de Moscova împotriva Ucrainei. Deși România dispune deja de acest sistem, el nu a fost folosit în timpul incidentului de vineri, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați.
Sistemul MEROPS, suficient de compact pentru a fi transportat în bena unei camionete de dimensiuni medii, poate detecta și intercepta drone folosind inteligență artificială, chiar și atunci când comunicațiile prin satelit sau semnalele electronice sunt bruiate.
Potrivit oficialilor militari NATO citați de Associated Press, sistemul MEROPS a fost desfășurat nu doar în Polonia și România, ci și în Danemarca, în cadrul unui efort mai amplu de consolidare a apărării flancului estic al Alianței.
Obiectivul este ca întreaga frontieră a NATO cu Rusia, de la Norvegia până la Turcia, să fie atât de bine protejată încât Moscova să fie descurajată să o încalce vreodată, au precizat aceștia.
Pe ce mijloace se bazează România pentru doborârea dronelor
Întrebat ce mijloace de apărare antiaeriană terestră are la dispoziție în prezent Armata Română, locțiitorul comandantului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a indicat sistemele antiaeriene Gepard, vechi de 60 de ani, și tunurile mobile de artilerie. Oficialul a admis însă că aceste capabilități sunt limitate în raport cu amenințările actuale reprezentate de drone.
"Ghepard, tunuri antiaeriene, sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă”, a precizat generalul Gheorghe Maxim, care a spus că nici măcar acestea nu au putut fi folosite în momentul în care drona rusească a pătruns în spațiul aerian românesc, pentru că "suntem în timp de pace".
"Nu putem să amplasăm sisteme militare în orie loc de pe teritoriul național. Trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor pentru a amplasa astfel de sisiteme care au o rază de acțiune limitată", a mai precizat generalul. Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol, însă nu au doborât drona. Oficialul de rang înalt al Armatei Române a declarat că nu a existat suficient timp pentru neutralizarea acesteia în condiții de siguranță.
De ce nu a fost folosit sistemul MEROPS
În ianuarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a anunţat că sistemul american antidronă MEROPS va fi introdus "foarte curând" în sercviciu de luptă.
"Am primit un sistem de combatere a dronelor. Denumirea acestuia este MEROPS. Am pregătit echipele care să deservească acest sistem şi foarte curând o să îl introducem în operaţia pentru apărarea spaţiului aerian, operaţie care este în plină desfăşurare în teritoriul României", a declarat generalul Gheorghiţă Vlad atunci.
Întrebat despre acest sistem, generalul Gheorghe Maxim a precizat că acesta este operațional, dar că nu a putut fi folosit la Galați: "Este în curs de introducere dispozitivului care asigură securitatea cetățenilor. În situația de la Galați nu ar fi putut să fie utilizat. Nu am fi lansat riscând o explozie deasupra Galațiului".
Acesta este contextul în care România a solicitat NATO să accelereze livrările de sisteme de apărare antiaeriană. Potrivit surselor, avioanele erau pregătite și aveau toate aprobările necesare, însă „incidentul s-a produs deasupra unei zone populate — iar acest aspect trebuie luat în considerare”.
Măsurile evaluate de NATO
Potrivit Politico, Alianța „evaluează ce măsuri suplimentare pot fi luate acum pentru a optimiza rețeaua de senzori și sisteme de interceptare ale României și NATO, astfel încât astfel de amenințări să poată fi neutralizate în siguranță”, au declarat surse NATO.
Printre opțiuni s-ar putea număra și trecerea sistemului românesc antidronă MEROPS sub comandă NATO, au mai precizat sursele, adăugând că aliații vor avea „o oportunitate” de a oferi capabilități suplimentare în cadrul unei conferințe de generare a forțelor programate la începutul lunii viitoare.
Lista completă a echipamentelor solicitate de România rămâne clasificată, însă premierul interimar Ilie Bolojan a menționat radarele specializate capabile să detecteze drone care zboară la joasă altitudine ca exemplu de echipamente cerute partenerilor NATO.
Jurnalistul Antena 3 CNN Radu Tudor a explicat, citat de Politico, că unul dintre motivele pentru care NATO a reacționat lent la solicitările anterioare ale României privind apărarea antiaeriană este ritmul rapid al inovațiilor rusești în domeniul dronelor, care fac ca echipamentele Alianței să se învechească rapid.
„Ei evoluează odată cu amenințările, iar noi dezvoltăm apărarea, dar nu suficient de repede”, a spus el.
Bucureștiul va cere, de asemenea, aliaților NATO să discute incidentul și „necesitatea consolidării capacităților de descurajare și apărare pe flancul estic”, a declarat ministrul de Externe, Oana Țoiu. Potrivit acesteia, discuția va avea loc în cadrul unei reuniuni deja programate a celor 32 de ambasadori ai Alianței, axată pe securitatea maritimă, care urmează să se desfășoare „în zilele următoare”.
Flancul Estic, expus incursiunilor cu drone
Aliații NATO, Polonia și Estonia, au activat anul trecut prevederea Articolului 4 după încălcări ale spațiului aerian.
Incidente similare cu drone zguduie alte țări NATO. Un pilot român aflat într-o misiune NATO a doborât săptămâna trecută o dronă ucraineană deasupra Estoniei. Letonia și Lituania au raportat, de asemenea, incursiuni cu drone. Țările NATO acuză Rusia că redirecționează electronic dronele de atac ucrainene pe teritoriul alianței.
Un înalt oficial militar ucrainean a declarat că incidentul din România a fost o „provocare deliberată” a Moscovei. Oficialul a susținut că drona a păstrat suficient combustibil pentru a sugera că nu a deviat pur și simplu de la curs.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că este „necesar să se stabilească a cui aparține drona”, dar a adăugat că țările UE „trebuie să tacă în această chestiune”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a amenințat cu „măsuri de represalii” față de sancțiunile românești.
Oficialii UE au reacționat cu indignare la incidentul cu drona. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o linie”.
Șeful NATO, Mark Rutte, a exprimat „solidaritatea absolută” a alianței cu Bucureștiul, spunând că NATO va „continua să își sporească pregătirea pentru a descuraja și a apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”.