Premieră națională la Marea Neagră în ceea ce privește protecția mediului. De-a lungul litoralului, în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus, au apărut pajiști subacvatice de iarbă de mare și recife artificiale. Specialiștii au plantat peste 10 hectare de Zostera Nolti, cunoscută ca „plămânul mării”, datorită capacității sale de a absorbi dioxidul de carbon.
Pe lângă faptul că oxigenează locul unde e plantată, Zostera Nolti stabilizează fundul mării, reduce eroziunea și oferă hrană și adăpost pentru nenumărate specii marine, de la crabi până la căluți de mare. Implantarea, spun specialiștii, s-a făcut la scară mare, prin două metode: transplantarea de gazon matur din zone „donatoare” și semănarea de semințe în zone pregătite special.
„Vedem primele beneficii de mediu direct, reușim să le vedem cu ochii noștri, să le putem filma și arăta publicului, pe lângă faptul că menționăm beneficiile aduse mediului înconjurător prin plantarea Zostera, de exemplu. Se urmărește fixarea carbonului și stabilizarea ecosistemelor marine”, explică Nicușor Buzgaru, coordonator al proiectului ABADL.
În paralel, echipele de scafandri au construit recife artificiale din materiale recuperate, unde au fost plantate alge brune. Această specie fixează carbonul, atenuează valurile și devine refugiu pentru căluții de mare și alte viețuitoare.
„Extinderea plajelor în zona de sud a litoralului românesc se realizează și în interes pentru plaja submersă, cea de sub ape, acolo unde se întâmplă lucruri valoroase. Acolo, pe lângă sechestrarea carbonului, purificarea apei este un biotop foarte important pentru tot ce înseamnă viețuitoare marine”, explică Adrian Bîlbă, doctor în științe.
„Câmpurile de Zostera sunt foarte importante în zona de sud a litoralului – apă puțin adâncă, fund pietros, unde există un biotop particular și specii deosebite, guvidele fiind foarte importante în acea zonă.”
Acțiunea face parte dintr-un program de reducere a eroziunii derulat de Apele Române. Obiectivul este protecția a 30,5 km de litoral pentru cel puțin 50 de ani, dar și refacerea ecosistemelor distruse.