Președintele Comisiei de Control: SRI a încheiat reforma internă prin înlocuirea celor 41 de direcții județene cu 11 direcții regionale

Serviciul Român de Informații (SRI) a finalizat reforma instituțională internă prin înlocuirea celor 41 de direcții județene cu 11 direcții regionale cu rol mai larg, exercitat integrat la nivel regional, în limita competenţelor serviciului, potrivit unui comunicat transmis de preşedintele Comisiei de Control asupra activităţii SRI, deputatul Eugen Bejinariu.

El a spus că s-a renunţat la organizarea judeţeană, care presupunea existenţa unor unităţi militare distincte, cu organigrame ample, în toate judeţele ţării.

Totodată, președintele Comisiei a precizat că reforma SRI a vizat reducerea funcţiilor manageriale, iar în zona operaţională accentul a fost mutat pe culegerea de informaţii, analiză şi valorificare, în format integrat.

“Comisia a constatat faptul că, prin înlocuirea acestei formule vechi de mai mult de trei decenii, SRI îşi propune să capete o dimensiune mai integrată, în vederea îmbunătăţirii performanţei pe două direcţii concomitent – cunoaşterea realităţilor şi eficientizarea alocării de resurse”, a precizat Eugen Bejinariu.

Demersul de transformare instituţională a SRI s-a încheiat oficial cu prilejul reuniunii Comisiei de Control pentru evaluarea acestui proces, pe data de 11 noiembrie.

Din 59 de operatori de credite au rămas 20

Eugen Bejinariu a subliniat că a fost vizată și reducerea anumitor categorii de cheltuieli, precum cele administrative şi logistice. Astfel, din cei 59 de ordonatori de credite existenţi, în SRI, anterior finalizării procesului de transformare, în prezent, au rămas doar 20:

“În plan central, unităţile au fost reorganizate în scopul asigurării unei arhitecturi cu fluxuri simplificate, concomitent cu reducerea birocraţiei, digitalizarea unor procese, integrarea de tehnologie şi îmbunătăţirea alocării resurselor pentru activitatea operativă.

În ansamblu, dincolo de modificările structurale şi de filosofie a culegerii de informaţii, a fost vizată reducerea anumitor categorii de cheltuieli, precum cele administrative şi logistice (de menţionat faptul că, din cei 59 de ordonatori de credite existenţi, în SRI, anterior finalizării procesului de transformare, în prezent, au rămas doar 20). De asemenea, simplificarea structurală a condus la reducerea funcţiilor manageriale, iar în zona operaţională accentul a fost mutat pe culegerea de informaţii, analiză şi valorificare, în format integrat”, a mai spus președintele Comisiei.

Etapele reorganizării SRI

Principalele proiecte de modernizare a SRI, analizate de Comisia parlamentară, au fost Regio (restructurarea SRI la nivel local, între 2018 şi 2019) şi Centrio (reorganizarea şi optimizarea activităţii SRI la nivel central, între 2020 şi 2025).

Eugen Bejinariu a transmis că planul de transformare instituţională s-a derulat cu sprijinul unor parteneri de prim rang din comunitatea internaţionalǎ de informaţii, care au sprijinit SRI atât prin identificarea designului strategic potrivit pentru coordonarea în plan intern a procesului, cât şi în ajustarea continuă a modului de implementare a reorganizării.

“Pe parcursul derulării programelor de transformare, Comisia, în diversele sale formule parlamentare, a controlat modul în care au fost atinse obiectivele de etapă.

De-a lungul intervalului de timp menţionat, Comisia a verificat modul în care transformările preconizate au reuşit să aducă SRI un plus de eficienţă în raport cu misiunile legale. Comisia s-a asigurat şi de faptul că SRI transmite public, la intervale regulate, rezultatele procesului de transformare (comunicări ale SRI pe acest subiect aici , aici , aici şi aici )”, a mai transmis președintele Comisiei.

În faza pilot de implementare a modelului regional de organizare a SRI (2018) au fost înfiinţate două direcţii regionale de informaţii: Direcţia Regională de Informaţii Vest şi Direcţia Regională de Informaţii Nord-Est.

Ulterior, a avut loc extinderea modelului la nivelul întregii structuri teritoriale a instituţiei (2019), prin înfiinţarea celor unsprezece direcţii regionale de informaţii, operaţionale şi în prezent.

După anul 2020, s-a trecut la reorganizarea unităţilor centrale, care a implicat inclusiv desfiinţarea a cinci unităţi, cu preluarea resurselor şi a competenţelor acestora, prin absorbţie ori comasare, de către alte structuri din SRI. Concomitent, procesul de transformare a condus la modificarea unor procese interne, cu impact în optimizarea modului de utilizare integrată a resurselor Serviciului (2020-2025).

Pe parcursul fiecărei etape, Comisia a solicitat Serviciului informări şi a realizat activităţi de control parlamentar, conform prevederilor legale.

“Coordonatele de astăzi ale lumii şi ale societăţii româneşti sunt fundamental diferite faţă de datele de la începutul procesului de transformare. În prezent, coexistăm cu o sumă de concepte care nu ne influenţau acum un deceniu - AI, război cognitiv, dezinformare la scară largă, război hibrid şi multe altele. Întregul parcurs de transformare a asigurat Serviciului instrumentele şi mecanismele necesare pentru abordarea flexibilă şi integrată a acestor noi tipuri de provocări, în acord cu priorităţile setate prin documente programatice naţionale.

În continuarea procesului de transformare, SRI trebuie să analizeze cu realism şi rapiditate ce are de făcut, în viitor, pentru a rămâne eficient şi relevant”, a mai spus Eugen Bejinariu.

Necesitatea continuării reformelor

Comisia a apreciat cǎ procesul de transformare SRI a fost realizat în logica modernizării continue a instituţiei, orientată spre eficienţă, flexibilitate şi capacitatea de reacţie.

“Finalizarea acestui proces de transformare instituţionalǎ ne găseşte într-un moment de reaşezare strategică, atât la nivel european, cât şi global, în ceea ce priveşte problematica securităţii.

După câteva decenii în care România s-a bucurat de stabilitate, realităţile actuale ne arată că mecanismele de prevenire şi protecţie trebuie permanent adaptate”

Totodată, Comisia subliniază necesitatea asigurării continuităţii eforturilor de modernizare, inclusiv prin adaptarea la noile tipuri de conflict, prin racordarea la noile tehnologii şi prin actualizarea cadrului legislativ care să susţină politicile de securitate naţională.