Prețurile negative la energie pot părea o gură de aer proaspăt în plină criză a costului vieții, însă acest fenomen poate, în realitate, să descurajeze investițiile în energia regenerabilă.
Explozia producției de energie solară și eoliană a fost principalul factor care a dus la valul de prețuri negative ce traversează acum Europa, scrie Euronews.
Potrivit firmei de analize Montel, prețurile negative la electricitate în Peninsula Iberică au atins un nou record istoric în primul trimestru din 2026. Acest fenomen apare pe piața angro atunci când oferta depășește cu mult cererea, trimițând prețurile sub pragul de zero.
Spania a fost cea mai afectată țară, înregistrând 397 de ore cu prețuri negative între lunile ianuarie și martie - o creștere uriașă față de cele 48 de ore raportate în aceeași perioadă a anului 2025. În același interval, Portugalia a ajuns la 222 de ore cu prețuri sub zero.
O analiză separată realizată de Bloomberg, pe baza datelor Epex Spot SE, arată că în Franța numărul orelor cu prețuri negative aproape s-a dublat anul acesta față de 2025, în timp ce Germania a înregistrat și ea o creștere de 50%.
Cele mai multe astfel de episoade au avut loc în luna aprilie, pe fondul producției masive de energie solară datorată zilelor mai lungi. De asemenea, vântul puternic din întreaga Europă a impulsionat energia eoliană, ceea ce înseamnă că se produce mult mai multă electricitate decât este necesar.
Firma de consultanță AleaSoft Energy Forecasting a raportat că Germania a înregistrat cel mai mic preț mediu zilnic pe 5 aprilie: -16,34 euro/MWh. În aceeași zi, piața franceză a avut o medie negativă de -3,56 euro/MWh, în timp ce în Belgia media a fost de doar 0,05 euro/MWh.
Piețele din Marea Britanie, țările nordice și Olanda au raportat cele mai mici medii zilnice din octombrie 2025 până acum, cu valori cuprinse între 6,85 și 14,46 euro/MWh.
Deși ideea de a fi plătit să consumi curent sună bine în contextul scumpirilor generale, acest fenomen nu se va traduce, din păcate, în facturi mai mici pentru consumatorul final.
De ce apar prețurile negative?
Prețurile devin negative atunci când oferta este mai mare decât cererea. Pe piața europeană de tip „ziua următoare”, producătorii vin cu oferte în care specifică ce cantitate de energie vând și la ce preț. În mod normal, acel preț este unul pozitiv.
Totuși, odată cu venirea primăverii și lungirea zilelor, condițiile meteo ideale pot propulsa producția solară și eoliană la niveluri record. Acest lucru se întâmplă adesea în zilele de sărbătoare legală, când consumul populației este mai scăzut decât de obicei.
Producătorii pot ajunge să liciteze prețuri negative pentru a evita oprirea unităților de producție, lucru care i-ar costa mai mult la repornire. Aceștia preferă să piardă puțin acum, fie pentru că primesc subvenții care acoperă diferența, fie pentru că pierderile tehnice cauzate de oprire ar fi și mai mari.
Anul trecut, de exemplu, Marea Britanie a pierdut suma uriașă de 1,47 miliarde de lire sterline (aproximativ 1,67 miliarde de euro) pentru că a oprit turbinele eoliene și a plătit, în schimb, centralele pe gaz pentru a funcționa.
Cum poate Europa să oprească acest fenomen
Rezolvarea problemei prețurilor negative nu este deloc simplă. Rețeaua energetică a Europei este învechită și a fost concepută pentru centrale mari, amplasate central, nu pentru boom-ul regenerabilelor. Asta înseamnă că energia eoliană și cea solară - produse de multe ori în zone izolate - nu pot ajunge întotdeauna acolo unde este nevoie de ele, cum ar fi marile orașe sau clădirile de birouri.
Deși investițiile în rețele au crescut cu 47% în ultimii cinci ani, ajungând la circa 70 de miliarde de euro anual, experții avertizează că sumele sunt încă insuficiente.
Un raport recent al think-tank-ului Ember avertizează că peste 120 GW de energie regenerabilă programată sunt în pericol din cauza „capacității insuficiente a rețelelor”. Această problemă afectează inclusiv 1,5 milioane de gospodării care au instalate panouri fotovoltaice pe acoperiș.
O altă soluție ar fi oferirea de energie gratuită sau cu reducere mare pentru a stimula consumul, idee luată deja în calcul în Marea Britanie. Greg Jackson, CEO al Octopus Energy, susține că astfel de inițiative ar trebui să devină permanente pentru a încuraja consumatorii să investească în soluții electrice.
Sunt bateriile soluția salvatoare?
Principala problemă este că surplusul de electricitate este greu de stocat. Acest lucru a dus la cereri tot mai insistente pentru consolidarea sistemelor de stocare în baterii (BESS) la nivel european.
Anul trecut, UE a instalat capacități noi de stocare de 27,1 GWh, marcând al 12-lea an consecutiv de creștere record.
Potrivit unui raport Solar Power Europe din 2026, deși flota de baterii a UE a crescut de zece ori din 2021 și până azi (ajungând la 77 GWh), Europa este încă „departe de unde ar trebui să fie”.
Pentru a-și atinge obiectivele din 2030, Uniunea Europeană trebuie să repete această creștere de zece ori în următorii cinci ani, țintind o capacitate de stocare de 750 GWh.
Cinci piețe europene au asigurat peste 60% din capacitățile noi în 2025, Germania și Italia fiind lideri. Bulgaria a devenit piața cu cea mai rapidă creștere, urcând pe locul trei, urmată de Olanda și Spania.