Un eveniment de prezentare a Coifului princiar getic de la Coțofenești, aflat înaintea ultimei etape a restaurării, a avut loc, luni, la Muzeul Național de Istorie a României, ministrul Culturii, Ioana Ciocan, anunțând cu acest prilej că prețiosul artefact va putea fi admirat în cadrul unei expoziții organizate cu prilejul Zilei Culturii Naționale, celebrată în România și Republica Moldova pe 15 ianuarie. Principala problemă a Coifului de la Coţofeneşti, apărută după ce a fost furat în urmă cu aproape doi ani de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost rezolvată. Restaurarea artefactului s-a făcut cu metode experimentale, neîncercate până acum. "Este o premieră și pentru mine, dar mă bucur că am reușit să fiu cel care a adus forma apropiată de cea inițială, dacă nu cea exactă, a Coifului", a spus Alexandru Doja, specialist al Muzeului Național de Istorie a României care s-a ocupat de restaurarea artefactului.
Principala problemă a Coifului de la Coţofeneşti după furtul din Olanda, rezolvată
"Am discutat un pic mai devreme cu domnul director Cornel Ilie și, de Ziua Culturii Naționale, va fi construită o expoziție specială, care o să conțină și Coiful", a declarat Ioana Ciocan.
Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a anunțat că, în prezent, Coiful de la Coţofeneşti este "aproape de forma inițială".
"Intrăm acum în ultima etapă a acestui proces și ceea ce o să vedeți astăzi este momentul în care a fost rezolvată cea mai importantă, cea mai serioasă problemă, cea care era cea mai complicată, respectiv, cea legată de turtirea coifului. Atunci când a venit era aplatizat, trecuse, ca să zic așa, printr-o traumă destul de mare, astfel că Alexandru Doja, după ce s-au făcut toate investigațiile, toate analizele posibile și s-a decis cea mai bună metodologie de restaurare, a trecut efectiv la restaurarea acestuia și a reușit să aducă acest artefact atât de important al istoriei noastre la forma sau aproape de forma inițială", a precizat acesta în timpul discursului.
Ulterior, Cornel Ilie a mai făcut următoarele precizări: "Ultima etapă a restaurării va consta în reatașarea acelui obrăzar, care fusese, la rându lui, restaurat înainte și care s-a desprins, dar acest proces ridică mult mai puține probleme și va fi rezolvat în cel mai scurt timp".
Alexandru Doja: "Este o premieră și pentru mine, dar mă bucur că am reușit să fiu cel care a adus forma apropiată de cea inițială"
Potrivit lui Alexandru Doja, specialist al Muzeului Național de Istorie a României care s-a ocupat de restaurarea Coifului, a afirmat că readucerea la forma inițială a acestuia "a fost realizată cu succes"'.
"O etapă cu foarte multe probleme și cu foarte multe provocări, dar totodată cu un succes real. După cum puteți vedea, Coiful încă nu poate fi expus în poziția lui normală din cauza obrazărului desprins și nu are stabilitatea necesară pentru a putea fi expus în acest fel. Ca provocări, au fost aducerea la formă prin niște metode, pot spune, experimentale, neîncercate până acum.
Este o premieră și pentru mine, dar mă bucur că am reușit să fiu cel care a adus forma apropiată de cea inițială, dacă nu cea exactă, a Coifului. Avem deformări în zona din față, unde sunt ochii, mai ales în această parte, unde a fost adus într-o formă nefirească și zona din spate a Coifului, care, la fel, îi dădea un aspect oval. În acest moment, el este foarte aproape de forma inițială, dinaintea furtului și pot spune că această etapă a fost încheiată. Rămâne, ca ultimă etapă, reatașarea obrăzarului de obiect și ranforsarea anumitor fisuri care existau din vechime, restaurate deja, intervenite în acest moment, dat jos absolut tot din intervențiile vechi și reintroducerea lui în circuitul expozițional", a detaliat restauratorul.
Alexandru Doja a explicat că a reușit să aducă artefactul la o formă apropiată de cea inițială "bucată cu bucată".
"Toate deformările s-au făcut sub autorizarea unei presiuni între două mulaje. Deci, pentru fiecare etapă de aplicare de presiune pe acest obiect a trebuit să iau niște mulaje, un material termoplastic, în interiorul lui și în exteriorul lui, păstrând forma și aplicând o suprafață cât mai mare de contact asupra obiectului, să pot aduce obiectul dincolo de zona de plasticitate, pentru că metalul are o zonă plastică, după care se produce deformare. Și am reușit să-l aduc la formă, bucată cu bucată. (...) Astăzi suntem împreună aici și vedem obiectul la o formă apropiată de cea inițială", a spus Doja.
El a precizat că "forma dinaintea furtului este documentată doar fotografic".
"Nu avem o scanare exactă cu dimensiunile exacte ale obiectului decât după furt. După ce m-am ghidat foarte mult, a fost o replică a Coifului, care există în colecția muzeului, și aceea cu un procent de eroare, pentru că și acel obiect a mai trecut timpul peste el, a mai suferit deformări și, da, ca formă generală este o replică un la un cu obiectul original, prin urmare, am putut să mă ghidez după el", a adăugat specialistul.
Prezent la eveniment, vicepremierul Marian Neacșu și-a exprimat satisfacția pentru prilejul de a se reîntâlni încă o dată "cu una dintre cele mai importante vestigii ale culturii noastre vechi".
"Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre cele patru brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru și sunt convins că prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom reda românilor și ultima dintre cele patru brățări", a declarat vicepremierul.
Marian Neacșu a susținut că va sprijini eforturile de restaurare a instituției muzeale.
"Mă bucur că după multă vreme și după multe eforturi, muzeul se află într-o fază de reașezare și reconsolidare. Vreau să vă asigur că, în calitate de viceprim-ministru, deși nu mi-am luat angajamentul până aici, îl iau acum, în fața dumneavoastră, voi sprijini aceste demersuri", a declarat Marian Neacșu.
Descrierea Coifului dacic de la Coţofeneşti
- cultura: traco-getică;
- încadrare culturală: Latène;
- datare: a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea a.Chr.;
- material: aur;
- tehnici: ciocănire la rece, "au repoussé", sudură;
- dimensiuni: înălțime – 25,50 cm; diametrul bazei – 20,00 cm;
- greutate: 726,08 g, inclusiv adaosurile moderne de restaurare;
- locul descoperirii: Poiana Coțofenești, comuna Vărbilău, județul Prahova.
"Piesa este alcătuită dintr-o calotă conică din tablă de aur, realizată din mai multe elemente îmbinate prin sudură. Partea superioară a calotei lipsește, fiind desprinsă în momentul descoperirii. Suprafața calotei este decorată cu rozete conice dispuse în rânduri orizontale, care imită niturile de bronz ale unui coif de piele.
Partea frontală (fruntarul), de formă dreptunghiulară, este decorată cu o pereche de ochi proeminenți și sprâncene arcuite, răsucite în sus. Obrăzarele, dreptunghiulare și fixe, prezintă o scenă figurativă de sacrificiu, ilustrând un războinic care înjunghie un berbec. La baza fiecărui obrăzar se află câte un orificiu destinat fixării curelușei de prindere.
Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărțită în două registre decorate cu reprezentări de animale fantastice (sfincși și grifoni) separate printr-o bandă ornamentată cu volute și spirale", s-a precizat într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al MNIR.
Muzeul Național de Istorie a României a lansat vara trecută o pagină dedicată restaurării Coifului princiar getic de la Coțofenești, prin care publicul a putut urmări etapele investigațiilor și ale procesului de conservare-restaurare ale uneia dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului național.
Potrivit MNIR, prima etapă a investigațiilor necesare fundamentării și demarării procedurii de restaurare a constat în realizarea unei documentări imagistice complexe. Aceasta a avut ca obiectiv înregistrarea riguroasă a stării de conservare a coifului și constituirea unei baze de referință pentru toate etapele ulterioare de cercetare, conservare și restaurare.
Cea de-a doua etapă a programului de investigații a inclus un ansamblu complex de analize fizico-chimice noninvazive: microscopie optică și digitală, spectroscopie de fluorescență de raze X (XRF), microscopie electronică de baleiaj (SEM), spectrometrie de raze X cu dispersie în energie (EDX), spectrometrie cu emisie de raze X indusă de protoni (PIXE) și metalografie.
Analizele au fost realizate prin colaborarea specialiștilor MNIR cu cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" și cu experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.
Investigațiile au urmărit caracterizarea materialelor și a tehnicilor utilizate pentru realizarea coifului, evaluarea stării sale de conservare, precum și identificarea modificărilor survenite la suprafața și structura piesei.
Astfel, pe baza rezultatelor investigațiilor de specialitate a fost elaborată strategia de conservare-restaurare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, strategie fundamentată pe principiile intervenției minime, compatibilității materialelor, reversibilității și documentării integrale.
În urma evaluării documentației de specialitate, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a emis aviz favorabil pentru începerea procesului de restaurare, în acord cu etapele și metodologia prevăzute în strategia propusă, fiind demarată prima etapă a intervenției directe asupra coifului.
Documentația a fost elaborată de o comisie interdisciplinară constituită la MNIR, formată din muzeografi, restauratori experți în conservarea-restaurarea bunurilor arheologice din metal și cercetători specializați în investigații fizico-chimice.