Raport secret MApN: Cum au neutralizat „turiștii” ruși armata cehoslovacă într-o singură zi, în timpul invaziei din august 1968

Trei ofițeri români au fost reținuți de trupele sovietice, în ziua declanșării invaziei Cehoslovaciei, în august 1968, de către trupe Pactului de la Varșovia, conduse de fosta URSS, conform unui raport secret întocmit de Ministerul Apărării Naționale și publicat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS). Raportul MApN detaliază, în același timp, strategia folosită de ruși pentru a incapacita armata cehoslovacă și modul în care agenții sovietici, deghizați în „turiști”, au strâns informații vitale înainte de invazie.

Delegația de ofițeri români fusese invitată în Cehoslovacia, pe 20 august 1968, pentru a participa la o aplicație militară a unei divizii de tancuri a armatei cehoslovace.

„Ca urmare a evenimentelor survenite (invazia trupelor Pactului de la Varșovia, sub comanda armatei sovietice), aplicaţia nu a mai avut loc, iar delegaţia noastră a fost nevoită să rămînă pe teritoriul cehoslovac pînă la 30.08.1968”, se arată în raportul întocmit ulterior de MApN.

Militarii români au povestit că în dimineața invaziei, „Divizia 13 tancuri cehoslovacă din garnizoana Mlada, unde se afla şi delegaţia română, a fost blocată de trupele sovietice”.

Blocarea garnizoanei a dus, automat, și la „reținerea” celor trei ofițeri români, cărora sovieticii nu le-au dat voie să părăsească unitate militară și să se refugieze în ambasada română din Praga.

„În încercarea delegaţiei noastre de a părăsi garnizoana şi a se deplasa la Ambasada Republicii Socialiste România din Praga, a fost reţinută - printr-o atitudine complet necorespunzătoare - de către ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi. Cererea de plecare pe care a făcut-o locţiitorului unei divizii de tancuri sovietice i-a fost refuzată, nu i-a permis luarea legăturii telefonice cu Ambasada română şi i s-a recomandat să se adreseze în această problemă reprezentantului Comandamentului Unificat, care i-a propus, în repetate rînduri, ca împreună cu el şi ceilalţi ofiţeri invitaţi să se deplaseze cu un avion militar la Moscova. Această propunere a fost refuzată”, se arată în raportul MApN publicat de CNSAS.

Ulterior, cu ajutorul „unor organe militare cehoslovace, delegaţia a reuşit ca în cursul zilei de 22.08 să se deplaseze la Praga, unde s-a prezentat la Ambasada Republicii Socialiste România.

„Invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în august 1968 este un moment fierbinte al isoriei contemporane. Deranjat fiind de încercările liderului cehoslovac Alexander Dubcek de a liberaliza politicile regimului comunist din ţara sa, conducătorul U.R.S.S., Leonid Brejnev, a hotărât să dea Cehoslovaciei o lecţie dură”, precizează CNSAS.

Iar ceea ce avea să fie cunoscut drept „Primăvara de la Praga" urma să să fie strivită, în august 1968, de tancurile sovietice.

„Turiștii” ruși și-au schimbat peste noapte hainele civile în uniforme militare

Divizia 13 tancuri cehoslovacă ar fi putut trece la îndeplinirea unei misiuni de luptă cu întîrziere, deoarece muniţia de toate categoriile se găsea în depozite de garnizoană, notează raportul MApN.

Acest lucru nu s-a întâmplat deoarece „blocarea Diviziei 13 tancuri a început mai întîi cu ocuparea acestor depozite, cu dezarmarea şi înlocuirea gărzilor, fapt ce nu ar fi dat posibilitatea acesteia să treacă la ripostă direct din parcurile maşinilor de luptă, parcuri care şi ele ulterior au fost blocate”, se arată în document.

Cum reușiseră rușii să blocheze atât de eficient divizia de tancuri cehoslovacă?

Anterior, în luna iunie, avuese o aplicație de tancuri, în respectiva unitate fusese amplasat Statul major al diviziei de tancuri sovietice

„Din discuţiile purtate cu unii generali cehoslovaci a rezultat că şi celelalte mari unităţi cehoslovace au fost blocate într-un mod asemănător”, se arată în raportul MApN.

În plus, recunoaşterea punctelor şi obiectivelor importante din oraşul Praga şi din alte mari centre politico-administrative fusese făcută cu 10 zile înainte de către ofiţeri sovietici, îmbrăcaţi în haine civile, ca turişti, şi care în noaptea de 20 spre 21 august şi-au schimbat hainele şi au constituit statul major al comandamentului suprem al trupelor ocupante - general de armată Pavlovski.

De asemenea, personalul sovietic respectiv a pătruns pe teritoriul Cehoslovaciei sub formă de „turişti" cu documente false, prin care li se atesta că sînt cetăţeni din alte ţări (R.D. Germană, R.F. a Germaniei, R.P. Polonă etc.) sau ca doctori cu autosanitare.

PE 20 august, la ora 23:25 generalul-locotenent Iamşcicov s-a prezentat la ministrul Apărării Republicii Socialiste Cehoslovace, care în acel moment conducea o şedinţă a Consiliului militar, căruia i-a adus la cunoştinţă următoarele:

„Îţi fac cunoscut că la orele 23,20 trupele armatelor U.R.S.S., Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria au trecut graniţa Cehoslovaciei şi din acest moment eu comand aici. Statul major îl am format. Care îţi este hotărîrea?"

„Ulterior şi generalul de armată Pavlovski s-a adresat ministrului Apărării Republicii Socialiste Cehoslovace şi locţiitorilor săi după acelaşi sistem, folosind cuvinte şi expresii necuviincioase”, precizează raportul întocmit de militarii români.

Cum s-a desfășurat invazia. Cum au reușit rușii să pună mâna pe aeroportul din Praga pentru a realiza un pod aerian și să aducă trupe în Cehoslovacia

În ziua de 20.08. către orele 21,30, cu cursa normală Varşovia - Praga (avion IL-18) au sosit 80 de ofiţeri sovietici - sub acoperire de turişti - îmbrăcaţi în haine civile şi care ulterior s-au dovedit că au fost şi înarmaţi. Aceştia, după primirea vizei de sosire şi ridicarea bagajelor personale, s-au dispersat în aerogară fără a o părăsi.

După aproximativ 15 minute, un alt avion IL-18 sovietic a cerut aprobarea să aterizeze, pe motiv că are o defecţiune la bord, lucru ce i s-a aprobat. Imediat după aterizarea acestuia, fără a avea aprobare, a aterizat şi al treilea avion. Din ultimele două avioane au debarcat aproximativ cîte 80 „turişti”, care, de asemenea, s-au dovedit a fi tot ofiţeri înarmaţi

Conducerea aeroportului, sesizînd că se produce un eveniment deosebit, nu a reuşit să raporteze şi să ia măsuri, deoarece a fost blocată de ofiţerii sovietici sosiţi cu primul avion, iar restul ofiţerilor, sosiţi cu avioanele următoare, au blocat toate obiectivele exterioare, interzicînd decolarea chiar şi a avioanelor străine. A rezultat că aceşti ofiţeri erau specialişti în probleme de navigaţie şi transporturi aeriene, întrucît ulterior au asigurat aterizarea avioanelor militare ce transportau trupe şi tehnică de luptă.

Aterizarea pe aeroporturile militare din ţară s-a făcut numai pe lumină şi după ocuparea lor de către trupele de uscat, deoarece personalul tehnic militar cehoslovac de pe aceste aerodromuri, precum şi conducerea superioară a forţelor armate a refuzat să asigure aterizarea pe timp de întuneric, tăindu-le sursele de curent electric.

Arestarea șefului liderului cehoslovac, Alexander Dubcek, făcută „cu brutalitate”: „A lovit telefoanele cu automatul, distrugându-le”

Raportul MApN mai precizează și următoarele detalii legate de 

Şeful Direcţiei superioare politice a armatei, după înapoierea delegaţiei de partid şi de stat cehoslovace de la Moscova, a informat delegaţia română cu următoarele aspecte:

• Arestarea tovarăşului Dubcek, precum şi a celorlalţi tovarăşi din conducerea superioară de partid şi de stat s-a făcut cu brutalitate de către ofiţeri inferiori sovietici
• Ofiţerul care a pătruns în cabinetul de lucru al tovarăşului Dubcek a lovit telefoanele cu automatul distrungîndu-le, după care ameninţîndu-l l-a întors cu faţa spre perete obligîndu-l să stea cu mîinile în sus
• Tovarăşul Cernik a fost bruscat de soldaţi, care şi la toaletă l-au ţinut sub ameninţarea automatelor, nepermiţîndu-i să închidă uşa. El a fost închis într-o încăpere de la subsolul clădirii
• Toţi tovarăşii arestaţi în frunte cu tovarăşul Dubcek, din raionul Ujgorod (U.R.S.S.) au fost obligaţi să se deplaseze pe jos circa 50 km., timp în care au fost bruscaţi de către soldaţi. Ulterior au fost închişi în diverse închisori şi bătuţi, iar tovarăşul Dubcek, în momentul cînd s-a întîlnit cu tovarăşul Svoboda şi ceilalţi tovarăşi din delegaţie, avea o rană vizibilă pe frunte
• organele de securitate sovietice au început să aresteze şi alţi activişti de partid şi de stat cu funcţii de răspundere, precum şi oameni de ştiinţă, scriitori şi ziarişti.

În anul 1968, Cehoslovacia, condusă de Alexander Dubček, a încercat o reformă politică și socială fără precedent în blocul estic. Procesul, cunoscut sub numele de „Primăvara de la Praga”, urmărea introducerea unui așa-zis „socialism cu față umană”, are presupunea libertatea presei, libertatea de exprimare, o mai mare autonomie culturală și relaxarea controlului statului asupra societății.

La ordinul Moscovei, în noaptea de 20 spre 21 august 1968, peste 250.000 de soldați și 4.000 de tancuri din URSS, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Germania de Est au trecut granița Cehoslovaciei. Operațiunea militară, una dintre cele mai ample de după al Doilea Război Mondial, a zdrobit rapid orice rezistență. Totodată, conducerea de la Praga a fost arestată și dusă la Moscova. Dubček a fost obligat să accepte o „normalizare” politică, care a însemnat revenirea la un regim autoritar.