Antena 3 CNN Economic Reacția Ministerului Finanțelor, după ce Comisia Europeană a anunțat ce deficit a avut România în 2024: „Sunt metodologii diferite”

Reacția Ministerului Finanțelor, după ce Comisia Europeană a anunțat ce deficit a avut România în 2024: „Sunt metodologii diferite”

B.C.
1 minut de citit Publicat la 23:34 22 Apr 2025 Modificat la 23:34 22 Apr 2025
Reacția Ministerului Finanțelor, după ce Comisia Europeană a anunțat ce deficit a avut România în 2024: „Sunt metodologii diferite” România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. FOTO: Getty Images

România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar - Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană, transmit reprezentanţii Ministerului Finanţelor, potrivit Agerpres.

Aceste precizări vin în urma publicării datelor Eurostat privind deficitul guvernamental în statele membre ale Uniunii Europene, conform cărora România a avut anul trecut cel mai mare deficit guvernamental, de 9,3% din PIB.

„Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naţionale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, se menţionează într-un comunicat al MF.

„România se va încadra în ţinta de deficit asumată” 

Potrivit sursei citate, influenţe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate şi neplătite la sfârşitul anului de către instituţiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât şi transpunerea dobânzilor (-9,6 miliarde lei) din baza cash în baza accrual în funcţie de termenele de plată.

„Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferenţe între deficitul ESA şi deficitul cash. Chiar şi în acest context, România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar - Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană", precizează reprezentanţii ministerului.

Conform datelor publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), ponderea în PIB a deficitului guvernamental a scăzut în UE de la 3,5% la 3,2%. Anul trecut, toate statele membre UE, exceptând Danemarca (4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 4,3%), Grecia (1,3%), Luxemburg (1%) şi Portugalia (0,7%) au raportat deficit. Cele mai ridicate deficite s-au înregistrat în România (minus 9,3% din PIB), Polonia (minus 6,6% din PIB), Franţa (minus 5,8% din PIB) şi Slovacia (minus 5,3% din PIB). 12 ţări membre UE aveau deficite egale sau mai mari de 3% din PIB. 

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole