Ce riști dacă pui ghivece cu flori pe scara blocului. Legea care interzice depozitarea obiectelor pe casa scării
Publicat acum 2 ore si 57 minute
România nu a pierdut în ultimele decenii doar populație, ci și forță de muncă, specialiști și viitori părinți. O analiză națională realizată de Alianța Binelui Comun (ABC) arată amploarea „exportului” de capital uman: aproximativ 3,9 milioane de persoane născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, trăiau în statele OECD în 2020/21, de peste trei ori mai multe decât la începutul anilor 2000. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în străinătate.
Fenomenul capătă o dimensiune aparte atunci când România este comparată cu restul Uniunii Europene. La 1 ianuarie 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat membru UE. Aceștia reprezentau circa 22% din totalul cetățenilor europeni care trăiau într-un alt stat membru, ceea ce îi transformă pe români în cel mai mare grup național de acest tip din Uniune. Plecarea unui număr atât de mare de persoane produce efecte care depășesc scăderea populației. România pierde ani de muncă și contribuții, competențe, potențial antreprenorial și capital managerial. În același timp, plecarea populației tinere are o consecință demografică directă: o parte dintre viitorii părinți își întemeiază familiile în alte țări.
Aproape 800.000 de români cu studii superioare, plecați din țară
Datele analizate de ABC arată și amploarea pierderii de specialiști. În 2015/16, aproximativ 22% dintre emigranții români de peste 15 ani aveau studii superioare, adică aproape 800.000 de persoane. Aproape jumătate dintre românii cu studii superioare ajungeau însă să lucreze în străinătate în ocupații sub nivelul calificării lor. Sănătatea este unul dintre exemplele cele mai clare: în 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. În 2023, aproape 60% dintre medicii sub 35 de ani luau în calcul plecarea, motivele fiind legate nu doar de salarii, ci și de infrastructură, birocrație, volumul de muncă și calitatea managementului.
Problema rămâne actuală și pentru generațiile care intră acum pe piața muncii. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii de 18–35 de ani declarau că intenționează să plece din România pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Principalul motiv indicat este un loc de muncă mai bine plătit, menționat de 64,7% dintre respondenți, urmat de corupție, dorința unei vieți noi și servicii publice mai bune. Fenomenul migrației tinerilor și pierderea forței de muncă specializate au fost semnalate și anterior de Antena 3 CNN, inclusiv în contextul absolvenților care aleg piețe ale muncii mai stabile din străinătate.
364.000 de copii ai românilor s-au născut în străinătate într-un deceniu
Efectele se extind deja asupra generației următoare. Între 2014 și 2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați în România. Numărul reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în România în aceeași perioadă. Analiza ABC atrage atenția că legătura acestor copii cu România nu poate fi considerată automată. Limba, educația și cultura română, dar și existența unor oportunități reale de studiu și muncă în țară devin esențiale pentru păstrarea acestei relații.
Există totuși și un semnal de revenire. În 2024, România a avut un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranții înregistrați în acel an aveau cetățenie română. Provocarea este ca întoarcerea să devină una de durată, nu doar o etapă înaintea unei noi plecări.
Ce propune Alianța Binelui Comun
ABC propune crearea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, care să urmărească anual cine pleacă, din ce domenii, câți absolvenți emigrează după terminarea studiilor, cine revine și, mai ales, câți dintre cei întorși rămân în România după doi sau cinci ani. Printre soluțiile avansate se numără recunoașterea rapidă a experienței și calificărilor dobândite în străinătate, pachete de relocare pentru specialiștii din sănătate, educație și cercetare, granturi pentru cercetătorii și antreprenorii care revin și dezvoltarea unor trasee profesionale competitive. Mesajul central al analizei este că mobilitatea nu trebuie împiedicată. România trebuie să construiască însă condițiile în care rămânerea să fie o alegere competitivă, iar revenirea o opțiune reală pentru milioanele de români care și-au construit viața în afara țării.