Antena 3 CNN Economic România ocupă primul loc în UE la povara reală a prețului energiei electrice. AEI: Ce soluţii există pentru scăderea costurilor

România ocupă primul loc în UE la povara reală a prețului energiei electrice. AEI: Ce soluţii există pentru scăderea costurilor

M.P.
3 minute de citit Publicat la 09:44 06 Mai 2026 Modificat la 09:44 06 Mai 2026
România ocupă primul loc în UE la povara reală a prețului energiei electrice / Sursa foto: Getty Images

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) a remarcat, într-o analiză, că România are prețul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a prețului nominal, dar în realitate este cu 15% peste nivel, în preț final. Diferenţa vine în primul rând din puterea scăzută de cumpărare a românilor, care „îngreunează” aceeași sumă în euro. "Prețuri mai mici “mâine” necesită o acțiune a Guvernului asupra tuturor componentelor care formează prețul energiei electrice (prețul marfă, taxe, eficiențe de rețea și pierderi, costuri de echilibrare). Asta scade factura în euro", a transmis AEI.

"În statisticile europene ale prețului la energie, România apare adesea ca „elevul modest” nominal (în €) e sub media UE și sub statele vestice. Dar când pui aceeași factură prin filtrul PPP (puterea de cumpărare), România se răstoarnă devine țara cu costuri și prețuri maximale. Nu e magie statistică. E diagnosticul cel mai simplu al ultimilor ani, nu doar cât plătești contează, ci cât de greu apasă plata aceea pe economia ta", susţine sursa amintită.

Energie electrică, scumpă raportată la puterea de cumpărare a românilor

Componentele care formează prețul nominal al energiei electrice arată că România este „sub nivelul UE” aproape la toate componentele (distribuție, marjă, taxe), dar dacă analizăm în raport cu puterea de cumpărare reiese faptul că România sare “peste” costurile și prețul final la energie electrică. Componenta „Prețului Marfă” este ușor sub prețul nominal UE (-8%), dar mult peste în prețul mediu al UE raportat la PPP (+32%). Asta spune că nu energia e neapărat mai scumpă în euro, ci e mai scumpă raportat la cât poate cumpăra economia românească.

Într-o comparaţie cu Germania şi Olanda, România pare mult sub costurile și prețurile nominale (rețea, marjă, final), dar în fapt raportat la puterea de cumpărare, România are prețurile la marfă cu până la +84% mai mari decât în aceste state.

Iată soluţiile propuse de Dumitru Chisăliță, preşedintele AEI:

Cum poate fi scăzut preţul marfă

1. Mai multă ofertă competitivă, hedging mai bun, contracte mai eficiente, reducerea costurilor de dezechilibru, investiții eficiente care reduc prețul marginal (mai ales în orele scumpe).

2. Crește puterii de cumpărare prin creșterea salariilor, a productivității, a taxelor.

3. Volatilitatea mai mică a prețurilor din piață se poate realiza prin asigurarea unor mecanisme de piață funcțională, concomitent cu o dezvoltare a infrastructurii (interconexiuni, flexibilitate, stocare) care reduce episoadele de preț ridicat.

Cum poate fi scăzut tariful de distribuție a energiei electrice

1. Creșterea gradului de încărcare a rețelelor de distribuție, electrificare inteligentă (pompe de căldură, EV), racordări noi, reducerea gradului de „sub-utilizare”a rețelelor.

2. Pierderi mai mici pe rețea. Pierderile tehnice și non-tehnice se traduc în costuri suplimentare/kWh. Scăderea lor coboară tariful efectiv.

3. CAPEX mai eficient prin investiții țintite (nu doar extinderea rețelelor), digitalizarea care reduce OPEX.

Factorii structurali care împing România în top

Dimensiunea geografică și topologia sistemului.În România există o rețea de transport întinsă pe o suprafață mare, variație de relief, zone de producție departe de centre de consum un necesar de interconectare regională. Rețeaua de transport trebuie să acopere distanțe lungi și să asigure stabilitatea sistemului într-un teritoriucomplex. Costurile fixe sunt ridicate.

Volumul relativ modest raportat la infrastructură.Transportul este dominat de costuri fixe. Dacă volumul de tranzit nu este foarte mare,costul unitar per MWh creste, eficiența economică scade.România nu are același volum de consum industrial ca economiile vestice. Astfel, infrastructura este împărțită la mai puțini MWh.

Costurile de echilibrare și stabilitate. Integrarea regenerabilelor și a volatilității regionale cresc costurile serviciilor de sistem. Într-o piață mai mică, aceste costuri pot avea impact procentual mai mare decât în economii mari și foarte lichide.

Cum pot fi scăzute taxele energiei electrice - prin realizarea unei politici fiscale țintită dacă vrei o scădere rapidă nominală, asta e pârghia.

Prețuri mai mici “mâine”  necesită o acțiune a Guvernului asupra tuturor componentelor care formează prețul energiei electrice (prețul marfă, taxe, eficiențe de rețea și pierderi, costuri de echilibrare). Asta scade factura în euro.

Eliminarea paradoxului „ieftin în euro, scump în PPP”, trebuie să determine Guvernul să acționeze în sensul stimulării creșterii productivității investițiilor și a muncii, creșterea veniturilor și salariilor. Asta nu schimbă instant factura, dar schimbă înțelegerea privind greutatea facturii.

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole