România a devenit o piață de consum a drogurilor emergentă, conectată la rețele europene de distribuție, a arătat un raport al DIICOT. Potrivit autorităților, drogurile sunt introduse în țară inclusiv prin servicii de curierat internațional și prin intermediari care profită de libera circulație în spațiul comunitar. Campania "România pierdută în droguri" realizată de Observator News, la Antena1, arată cum s-au schimbat metodele prin care drogurile ajung la consumatori.
Drogurile sunt distribuite într-o proporție semnificativă cu ajutorul unor canale digitale și ambalate în forme înșelătoare, adesea ca suplimente sau produse aparent „legale”, potrivit DIICOT.
Rețelele de trafic folosesc și rute comerciale legale pentru a introduce drogurile în România. Printre metode se numără trimiterea acestora prin servicii de curierat internațional, dar și folosirea unor intermediari.
Peste 3 tone de droguri, capturate în 2025
Datele procurorilor arată amploarea fenomenului.
În 2025, în România au fost capturate de către autorități 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc și 2.012,42 kg droguri de risc (din care 1.969,9 kg reprezintă canabis); 53.820 de comprimate, 23,77 litri și 3.682 doze LSD.
Reportajul Observator News face parte din seria „România pierdută în droguri”, care urmărește modul în care substanțele interzise ajung la consumatori și cum funcționează rețelele de distribuție.
Echipa Observator News a identificat o casă din București despre care descoperise că este folosită pentru vânzarea și consumul de droguri. Mai multe persoane au fost văzute intrând în imobil și ieșind după câteva minute.
Reporter: „Salut. E acasă omul?”
Consumator: „Cine?”
Reporter: Aș vrea niște „tigăiță”.
Consumator: „Nu știu”.
Reporter: „Cred că s-au anunțat între ei că a intrat unul, a ieșit altul”.
Vecin: „Păi, nu au telefoane toți?”
Unul dintre vecini a explicat că zona nu este străină de polițiști și că de curând au avut loc descinderi.
„S-au dus la poliție și a făcut sesizări și degeaba. Au zis că e treaba lor, se ocupă ei. Acum o lună de zile au intrat unii mascați peste ei noaptea, le-au luat banii ce încasaseră pe droguri, și i-a și caftit”, spune un vecin.
Reporterul a încercat să stea de vorbă cu un dealer.
Reporter: „Hai să povestim noi doi”.
Dealer: „Ce să povestim?”
Reporter: Vine lumea să ia „tigăiță” de la tine.
Dealer: „Ce tigăiță, mă? Nu știu, că eu nu mă ocup cu așa ceva”.
Dar brusc schimbă tonul și atitudinea.
"Pleacă, dă-te-n... de aici, pleacă! Poți să fii și gabor, pleacă", i-a spus reporterului Observator.
Cum acționează rețelele de droguri
Echipa Observator News a stat de vorbă și cu un consumator. Ioana este dependentă de droguri de la vârsta de 14 ani. Mărturisește că s-a apucat de droguri după ce mama sa primise un diagnostic grav și ea a crezut că, în acest mod, poate depăși momentul.
Acum, însă, urmează un tratament pentru dependență.
Aceasta a povestit reporterului că drogurile pot fi cumpărate prin intermediul unor persoane care lucrează pentru dealeri.
„Practic sunt dealerii ăștia care dau marfa mai departe, tu contactezi o săgeată, cineva care dă de la un dealer, și plătești 50%, 60 de lei, că atâta e un gram, și de obicei sunt prin părți pe unde nu prea umblă poliția, de exemplu 1 Mai, Grivița, Drumul Taberei, Rahova, Ferentari, Colentina”, a declarat Ioana, dependentă, pentru Observator News.
Ea a mai explicat că a ajuns să cunoască locurile în care drogurile pot fi găsite și că acestea sunt disponibile în diferite zone din București.
Potrivit acesteia, drogurile pot fi găsite inclusiv în parcuri sau în alte locuri publice, uneori chiar în timpul zilei.
„Afară, în parcuri, ori la platformă la Universitate. La Piaţa Romană e parcul acesta, e un gang. Noi îi zicem Everest. Şi seara, şi în timpul zilei, la orice oră poţi să găseşti pe cineva care consumă”, a mai spus Ioana.
Echipa Observator News a mers într-unul dintre locurile indicate de aceasta și a întâlnit o persoană care nu consuma droguri în acel moment, dar a spus că și-ar fi dorit să o facă, însă nu mai avea bani.
Reporterul a descoperit și că „tigăița”, un fel de „drogul săracului”, se „cere” cel mai mult.
O doză costă 10 lei, însă este un drog extrem de periculos. De obicei, acest amestec de substanțe psihoactive este preparat în laboratoare clandestine.
Produce stări de confuzie, halucinații, agresivitate extremă, comportament imprevizibil și, cel mai grav, dă dependență de la primul fum.
Reporter: „Dar tigăița asta ce e?”
Consumator: „Amfetamină, un fel de MDMA. 10 lei, dă încoace să... Luăm 301 până la...”
Reporter: „Dar ce e acolo, loc unde se consumă sau unde se vinde?”
Consumator: „Acolo se vinde, dar dacă vreți să stăm, găsesc și o scară care am fost eu în ea, nu are cheie, stăm în liniște așa, ne ascundem. Am și tot ce îmi trebuie și... uite tigăița”.
Marile tranzacții se fac însă în online. În pauza dintre două doze, un consumator a explicat pe îndelete.
„De unde crezi că comandă toată lumea droguri în cantităţi mari. De pe dark web. 'Are' mami, tati, bani în conturi bancare? Are. Hai să îi transformăm în bitcoin, că de pe dark web nu poţi să cumperi nimic fără bitcoin. Bitcoin-ul nu e cum zice lumea 7.000-10.000.
E undeva la 1.000-2.000 de euro. Şi vind de pe dark web în câteva săptămâni, luni, un plic acasă care zici că e o factură de lumină, dar nu ştii ce în el. Vine prin colete", a mărturisit un consumator.
După ce drogurile sunt aduse în țară, acestea sunt promovate în grupuri online administrate de dealeri. Cumpărătorii pot vedea ce substanțe sunt disponibile și prețurile, apoi fac plata online.
Ulterior, primesc indicații despre locul în care pot ridica pachetul, precum și un cod necesar pentru deschiderea acestuia. Locul în care sunt ascunse drogurile este schimbat după ridicarea pachetelor, pentru a evita ca tranzacțiile să fie descoperite de autorități.
Echipa Observator News a mai descoperit că cel mai consumat, dar și cel mai des confiscat drog din România e canabisul. În schimb, cristalul, consumat de către tineri, este numit "cocaina săracilor".