Conținutul care „bate” clipurile cu pisici și pe cele cu Taylor Swift. De ce nu mai scapi de clipurile despre ADHD pe TikTok
Publicat acum 2 ore si 3 minute
Rusia încearcă să relanseze acceleratorul de hadroni din epoca sovietică, care și-a încetat activitatea în anii 1990. În următorul an, Institutul pentru Fizica Energiilor Înalte din cadrul Institutului Kurchatov intenționează să aloce 176 de milioane de ruble din fonduri bugetare pentru a studia starea Complexului Acceleratorului-Depozitare de Protoni. Hadronii sunt particule cu masă superioară sau egală cu protonul supusă unei interacțiuni electromagnetice și gravitaționale foarte slabe.
Achiziția corespunzătoare a fost deja plasată de Institutul A. A. Logunov pentru Fizica Energiilor Înalte, parte a Centrului Național de Cercetare al Institutului Kurchatov. Conform documentației tehnice, scopul lucrărilor este de a determina dacă construcția poate continua. Studiul va fi efectuat în Protvino (regiunea Moscova), relatează CNews, citată de Moscow Times.
Proiectul, care a început în URSS, amintește în multe privințe de acceleratorul de particule Large Hadron Collider de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN).
Acceleratoarele de particule sunt folosite pentru a accelera particulele la energii extrem de mari și a le provoca coliziune. Acest lucru permite testarea modelelor teoretice ale fizicii particulelor. Aceste experimente produc particule noi, care sunt detectate de detectoare. De exemplu, pe 4 iulie 2012, CERN a anunțat descoperirea bosonului Higgs.
Construcția acceleratorului de particule sovietic a început în anii 1980. Complexul cuprinde 56 de componente, inclusiv un accelerator de protoni în două etape, cu energii de 600 și 3.000 de gigaelectronvolți.
Secțiunea subterană este un tunel inelar lung de 21 de kilometri. Documentația de proiectare, creată în 1983, a supraviețuit doar sub formă de hârtie și într-un singur exemplar. La începutul anilor 1990, acceleratorul era aproape gata de lansare, dar lucrările au încetat după prăbușirea URSS.
Într-un interviu acordat Kommersant în februarie 2025, Mikhail Kovalchuk, președintele Centrului Național de Cercetare al Institutului Kurchatov, a declarat că sancțiunile au dat efectiv proiectului o nouă viață. Înainte de impunerea sancțiunilor, fizicienii ruși acumulaseră o experiență semnificativă lucrând la proiecte de cercetare internaționale la CERN. Dar, după ce li s-a interzis să participe din cauza sancțiunilor, a declarat Kovalchuk, s-a pus problema suveranității tehnologice.
Din decembrie 2024, CERN a blocat accesul la activități științifice pentru aproximativ 500 de oameni de știință afiliați unor organizații rusești. Unii dintre aceștia au fost implicați în proiecte experimentale de fizică a energiilor înalte timp de peste 30 de ani. Cercetătorii care au colaborat cu institute rusești nu mai pot vizita CERN și trebuie să își returneze permisele de ședere franceze și elvețiene. Decizia a fost luată ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.