Un nou studiu coordonat de Eurac Research și publicat în revista științifică Microbiome a analizat microbiomul Omului Ghețarilor şi a identificat unele specii de drojdie adaptate la temperaturi scăzute, care ar fi putut însoți mumia timp de milenii. Cercetătorii au experimentat deja producerea de maia cu ajutorul acestora și explorează potențiale aplicații în industria alimentară.
Descoperirea
Ötzi nu este doar o mumie, ci un „sistem biologic dinamic” care continuă să găzduiască viață și după 5.000 de ani. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Institutul de Cercetare Eurac pentru Studiile Mumiilor, publicat în revista Microbiome, care a analizat ecosistemul complex de microorganisme al Omului Ghețarilor. Cercetătorii au reușit să distingă flora intestinală originală a lui Ötzi de microorganismele care i-au colonizat corpul după moarte, relatează La Repubblica.
Cea mai surprinzătoare descoperire se referă la niște drojdii specializate, similare tulpinilor antarctice, capabile să supraviețuiască la temperaturi extreme. Aceste organisme nu numai că au ajuns până la noi de-a lungul mileniilor în gheață, dar rămân viabile chiar și în condițiile actuale de conservare de la Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud, la o temperatură de -6°C.
Drojdia
Pe lângă importanța lor pentru conservarea mumiilor, descoperirile deschid și noi căi de cercetare. Astfel microorganismele care preferă temperaturile scăzute ar putea fi utilizate, de exemplu, în procese industriale eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi fermentațiile la temperatură joasă .
Descoperirea sugerează că mumia nu este un obiect biologic imobil, ci un sistem dinamic. Cercetătorii au identificat atât ADN antic sever degradat, cât și material genetic bine conservat, indicând faptul că aceste microorganisme ar putea fi încă prezente într-o stare latentă în condițiile de conservare a mumiei, care a fost păstrată la aproximativ minus șase grade Celsius. În timpul primelor experimente de laborator, cercetătorii au încercat să cultive aceste drojdii în condiții controlate. Acest lucru a necesitat incubatoare refrigerate, deoarece temperaturile utilizate în mod normal în microbiologie erau prea ridicate pentru organismele obișnuite cu frigul. Rezultatele i-au surprins chiar şi pe cercetători.
Pâinea realizată cu maiaua antică
Mohamed Sarhan , microbiolog și primul autor al studiului, a explicat faptul că a efectuat câteva teste de fermentație pentru a crea o maia. După o fază inițială de adaptare la făină, microorganismele au început să se comporte ca drojdia de panificație obișnuită. În cele din urmă, au produs un aluat capabil să crească în aproximativ douăzeci și patru de ore. „Am obținut un aluat foarte bun”, a declarat Sarhan. Pâinea obținută în timpul acestor teste inițiale nu a fost perfectă, a recunoscut cercetătorul zâmbind, în principal din cauza lipsei sale de experiență ca brutar. Dar rezultatul a fost suficient pentru a demonstra că aceste drojdii au un potențial real.
Aplicaţiile din industrie
Aplicațiile potențiale sunt numeroase. Microorganismele capabile să fermenteze la temperatura camerei sau chiar a frigiderului ar putea reduce necesarul de energie al multor procese industriale. Dincolo de pâine, cercetătorii evaluează deja potențialele utilizări în producția de bere și au inițiat discuții cu specialiști din industria alimentară.
Cercetarea are, de asemenea, implicații importante pentru conservare. Unele dintre drojdiile identificate par să fie capabile să metabolizeze fenolul , o substanță utilizată în anii de după descoperirea mumiei pentru a contracara posibila contaminare fungică.