România are excedent comercial în relația cu SUA. Exporturile au ajuns la 5 miliarde de dolari
Publicat acum 3 ore si 45 minute
Distrugerea dronei navale în apropierea platformei Neptun Deep demonstrează cât de vitală devine nevoia protejării unor astfel de infrastructuri critice marine. Experții militari avertizează că Rusia și-a integrat deja dronele maritime în tacticile de luptă ale marinei militare și are ca obiectiv ajungerea Ucrainei din urmă în ceea ce privește producția de drone navale. În aceste condiții, după 4 ani și jumătate de război în Ucraina, România recurge la tunul de bord al avioanelor F-16 și la scafandrii militari pentru a neutraliza dronele navale.
Concomitent, România își pune mari speranțe în Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect offshore de exploatare a gazelor naturale din UE și primul astfel de proiect de mare adâncime din țara noastră. Vorbim de un zăcământ de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, suficient, teoretic, pentru a acoperi consumul României pe o perioadă de 10 ani.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat joi distrugerea unei drone marine, în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Miruță a anunțat că a discutat cu partea ucraineană care a precizat că nu este dronă „de proveniență ucraineană”.
Inițial, ministrul Apărării anunțase distrugerea dronei cu tunul de bord al unui avion F-16 românesc. Ulterior, oficialul a revenit cu precizări și a menționat că drona navală, care avea încărcătură explozivă, nu a fost neutralizată de tunul de la bordul avionului F-16 și a fost nevoie și de intervenția Gărzii de Coastă, pentru distrugerea ei completă.
Cu doar o săptămână în urmă, șeful Statului Major al Forţelor Navale, Mihai Panait, anunța descoperirea și distrugerea unor drone Gerbera, de proveniență rusească, în Marea Neagră, în aceeași zonă a Neptun Deep.
Două drone UAV, tip Gerbera, distruse marţi după-amiază de scafandrii EOD ai Armatei Române. Sursa colaj foto: Facebook/Radu Miruţă
Până în prezent, au fost descoperite şi distruse 159 de mine marine în bazinul Mării Negre, a preciat șeful marinei militare.
„Am avut informaţiile respective primite pe sistemul de informare existent în România, în cadrul interinstituţional, şi am acţionat împreună cu o capabilitate a Gărzii de Coastă Constanţa, cu o platformă navală, cu o navă, împreună cu echipa de scafandri de luptă EOD din cadrul Forţelor Navale Române”, a spus șeful forțelor navale.
Reacția OMV după distrugerea dronei marine în apropirea platformei Neptun Deep
Reprezentanții OMV au precizat joi că monitorizează „atent situația”, după ce MApN a anunțat joi distrugerea dronei navale în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră.
„Colaborăm îndeaproape cu autoritățile române, inclusiv cu instituțiile relevante din domeniul securității naționale, pentru a asigura un cadru adecvat de protecție, monitorizare și intervenție pentru infrastructura energetică offshore din Marea Neagră. Această cooperare vizează prevenirea, supravegherea și intervenția în situații de urgență, în conformitate cu practicile naționale și internaționale.
OMV a mai precizat că „infrastructura energetică face parte din zona economică exclusivă (ZEE) a României, iar România face parte din NATO”.
„Monitorizăm atent situația, iar, în tot acest timp, siguranța oamenilor noștri și integritatea operațiunilor noastre rămân prioritățile noastre principale. Activitățile in cadrul proiectului Neptun Deep se desfășoară conform graficului”, a precizat compania.
Războiul din Ucraina arată cât de dificlă a devenit protejarea infrastructurii critice
Antena3.ro a prezentat luna trecută „scenariul de coșmar pentru NATO” și riscurile la care este supus proiectul Neptun Deep în fața amenințărilor crescute ale Rusiei în Marea Neagră, care de 4 ani și jumătate a devenit, la propriu, cea mai „fierbinte” zonă maritimă din lume. Războiul din Ucraina și dezvoltarea dronelor au demonstrat deja fragilitatea extremă a unor astfel de infrastructuri critice.
Un amplu raport NATO precizează că, din mai 2025, în cadrul flotei ruse au început să se înființeze „regimente” specializate în dronele navale.
De asemenea, NATO confirmă că Rusia încearcă să recupereze decalajul față de Ucraina în domeniul sistemelor maritime fără echipaj și că la Sankt Petersburg se dezvoltă un centru specializat în producerea de drone navale.
Experții militari consultați de antena3.ro au explicat că, în prezent, România nu dispune de capacitatea de a-și putea proteja singură o astfel de investiție.
La doar o zi după ce platforma offshore de producție a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră era instalată în Zona Economică Exclusivă a României (ZEE), la circa 160 de kilometri de litoralul românesc, un petrolier liberian care se îndrepta spre portul ucrainean Reni era lovit de drone, la circa 20 de kilometri de Sfântu Gheorghe, la limita dintre apele teritoriale române și ZEE.
„După părerea mea, ideea a fost ca petrolierul să poată fi lovit înainte de a intra în apele teritoriale ale României”, a precizat, pentru antena3.ro, generalul în rezervă Cristian Barbu. „Astfel de nave pot fi atacate (cu drone aeriene - n.r.), fără să rămână urme certe ale tipului de atac sau ale fabricantului. Aici e marea problemă, vizavi de infrastructura de la Nepun Deep. Niciodată nu poți să știi cu exactitate a cui a fost acțiunea cu o dronă. De ce? Avem 4-5 tipuri de drone, care pot ataca astfel de infrastructuri. Unele sunt de tip kamikaze, dar mai sunt și altele care lansează ele o încărcătură explozivă și apoi, pur și simplu, se întorc la bază, ca un avion: nu-ți lasă niciun fel de urmă clară, detectabilă”.
Dar poate România să protejeze o infrastructură atât de prețioasă, vitală și - după cum se va vedea - dificil de apărat, mai ales în fața unor atacuri „hibride”?
În primul rând, Neptun Deep este o investiție „privată”, dar în această investiție e implicat și statul român. Astfel proiectul e dezvoltat 50/50 de către OMV Petrom, în calitate de „operator”, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze din țară, companie al cărei acționar majoritar e chiar statul român (70%).
„Și statul român și operatorul privat aveau de dus o conversație la capătul căreia să ne decidem ce anume își asumă statul român ca modalități de intervenție, în ce condiții, cât anume ne dorim să protejăm, aceste interese ale statului român, dincolo de ce limită”, a spus Oana Popescu Zamfir, expertă în politici internaționale și directoare a GlobalFocus Center.
Experta în relații internaționale a precizat că statul român trebuia să ia deja o decizie, la nivel CSAT, în privința intereselor strategice ale României din cadrul acestui proiect de exploatare a gazelor, care trebuie protejate.
„Sunt foarte difuze granițele între ce înseamnă operator privat și ce înseamnă stat român, ce este un act de agresiune la adresa intereselor statului și ce e un atac la adresa unei investiții private, plus că ai o infrastructură critică, care leagă platforma de mal și aceasta interesează statul romîn, pentru că lovitura care ar putea veni asupra portului Constanța, dincolo de investiția privată care ar fi atacată”, a spus Oana Popescu Zamfir.
„Scenariul de coșmar” pentru NATO: „Rusia exact asta urmărește”
Protejarea unei infrastructuri maritime de tipul Neptun Deep înseamnă o întreagă gamă de sonare, senzori, balize, supraveghere aeriană, maritimă, roboți subacvatici etc - toate conectate ideal într-un sistem AI, care să poată diferenția și clasifica tipurile de ecouri radar, pentru a putea, de pildă, face distincția dintre acțiunea unui delfin și cea a unei drone navale. O parte din această protecție ar reveni chiar OMV, care ar putea angaja astfel o firmă privată de securitate specializată în acest domeniu și care dispune de „toate aceste mijloace comparabile cu ale unui stat”, a mai arătat Oana Popescu Zamfir.
„Operatorul privat a făcut eforturi în acest sens, dar în acest moment e acest ping-pong între stat și privat”, a precizat directoarea GlobalFocus Center.
În aceste condiții, cum ar arăta un „worst case scenario” pentru România?
„Scenariul de coșmar pentru NATO, nu doar pentru noi este exact ăsta: Rusia, sau Atacatorul Ipotetic X, lansează orice fel de atac hibrid la adresa platformei și, pentru că NATO nu poate interveni, România are un răspuns împiedicat, care pune întreaga Alianță în dificultate”.
Imagine de arhivă, cu caracter ilustrativ, din timpul unui exercițiu naval NATO în Marea Neagră. Foto: Inquam Photos/Bogdan Chesaru
În plus, Neptun Deep este amplasat în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, la aproximativ 160 km de țărm. Doar că ZEE nu este echivalentă juridic cu „teritoriul național”. Astfel, un atac sau un act de sabotaj produs în ZEE nu activează automat Articolul 5 al Tratatului NATO privind apărarea colectivă.
„Rusia exact asta urmărește: să hărțuiască în această zonă Alianța, s-o pună mereu în fața unor momente de decizie: răspund sau nu? Răspund militar sau răspund civil? Escaladez sau nu? Mi-e frică sau nu de răspunsul Rusiei? Fiecare astfel de moment erodează și mai mult unitatea Alianței și induce cetățenilor impresia că Alianța nu-i protejează. În momentul în care ar exista un atac de genul acesta, iar România nu va răspunde cum trebuie, imaginea care va fi creată va fi de tipul NATO nu ne apără”, a spus Oana Popescu Zamfir.
Prima producție de gaze la Neptun Deep e estimată pentru anul 2027. Proiectul cuprinde o platformă offshore, o conductă submarină de gaze, de 160 de kilometri lungime, plus cablu de fibră optică de la platformă la coastă, conducte colectoare, 10 sonde, trei sisteme de producție submarine - o infrastructură uriașă care trebuie protejată.
Protecția Neptun Deep: „Noi, singuri, nu vom putea să protejăm această platformă, nici peste 10 ani”
Conform unei analize independente realizate de Forumul Securității Maritime, proiectul Neptun Deep este expus unui risc „mediu spre ridicat” în ceea ce privește eventualele sabotaje asupra platformelor sau avarierea conductelor sumbarine.
„Pentru Neptun Deep, lucrurile sunt destul de complicate”, este de părere generalul în rezervă Cristian Barbu, care a precizat că apărarea unei astfel de platforme trebuie să bifeze „trei elemente”: capacitatea de asigurare a unei supravegheri permanente a zonei, capacitatea de detectare a unui posibil atac sau acțiune de sabotaj și capacitatea de a interveni și a neutraliza acel atac.
Scenarii de risc, elaborate de Forumul Securității Maritime, asupra platformelor petroliere de la Marea Neagră
„Nu există în acest moment nicăieri în lume un model care să ne arate cum poate fi protejată o astfel de platformă care exploatează gaze naturale. De aceea, trebuie gândit împreună cu partenerii noștri din NATO. Nu putem singuri. Noi, singuri, nu vom putea să protejăm această platformă, nici peste 10 ani”, a spus Barbu, care a precizat că și în scenariul idealist, în care România ar putea să-și asigure o astfel de securitate, costurile ar fi atât de mari, încât exploatarea Neptun Deep nu ar mai fi deloc viabilă, economic.
„O supraveghere permanentă a zonei, pe un areal destul de extins, nu e prea la îndemână doar de la sol. Mai ai nevoie de alte elemente actie în zonă, submarine, de suprafață și aeriene, senzori și radare, dar care înseamnă costuri și aparatură pe care, în acest moment, România nu o are”, a spus generalul în rezervă, Cristian Barbu. Totodată, Oana Popescu Zamfir a precizat că, la nivelul CSAT, trebuie identificate și definite limitele și modalitățile reacției, în cazul unui presupus atac, „în toate categoriile de scenariu pe care și le putea imagina statul român”.