USR nu este de acord cu interzicerea TikTok, propusă de colegii de la PNL
Publicat acum 1 ora si 31 minute
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că inginerii și specialiștii Nuclearelectrica vor decide în următoarele zile dacă este necesară oprirea Unității 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării continuă să scadă, în ciuda intervențiilor pentru creșterea debitului prin scufundarea barjelor. Bușoi a avertizat că o eventuală deteriorare a pompelor de răcire ar avea consecințe mult mai grave, riscând să ducă la oprirea centralei pentru o perioadă de până la șase luni.
El a precizat că autoritățile se așteptau ca operațiunile din ultimele zile să ducă la efecte mai durabile în ceea ce privește creșterea debitului: "Există această îngrijorare că efectul pe care l-am văzut și care a fost comunicat public de ministrul interimar al Transporturilor și de directorul centralei de la Cernavodă nu s-a dovedit a fi unul pe termen mediu. Pe termen scurt, a fost de câteva ore, o zi, o zi și jumătate, dar ne așteptam ca acest efect să fie unul durabil. Dacă există o aglomerare care împiedică rezultatul scufundării barjelor să se regăsească la Cernavodă, aproape de pompele care răcesc reactoarele, acel obstacol poate fi înlăturat și putem vedea acest efect. Specialiștii caută în continuare explicații și soluții".
Cristian Bușoi a mai spus că experții analizează ipoteza creării unor obstacole care afectează nivelul apei și a subliniat că scufundarea barjelor a fost singura soluție pe care specialiștii au luat-o în calcul:
"Nu ne gândim ca la un show, pentru că este totuși o cheltuială. Era singura soluție văzută de specialiști pentru a încerca să prelungim durata de viață a Unității 2".
Avertisment privind stricarea pompelor de răcire de la centrala de la Cernavodă
Bușoi a mai precizat că inginerii de la centrala de la Cernavodă fac toate eforturile pentru a menține Unitatea Doi funcțională cât mai mult timp.
"Specialiștii sunt cei care vor decide, experții, inginerii, cei care au responsabilitatea. Nu vom pune în pericol pompele de răcire. Ar fi mult mai grav. Dacă această situație se poate prelungi până spre sfârșitul lunii august, prognozele arată că abia la sfârșitul lunii august vorbim de precipitații și de o creștere a nivelului și debitului Dunării. O deteriorare a pompelor poate însemna o oprire de câteva luni, până la șase luni.
Evident că acest scenariu trebuie evitat. Ei știu momentul în care nu este suficientă apă. Dacă vor decide acest lucru, intrăm cu planurile de rezervă: repornirea grupului de la Complexul Energetic Oltenia, care este în rezervă, Rovinari 4. Putem crește moderat producția Hidroelectrica. Și aici trebuie să avem mare grijă cu apa din lacurile de acumulare, pentru că în mod normal trebuie păstrată pentru perioada de iarnă. Nu putem să o risipim decât în cazuri extreme. Și partea de importuri, pentru că în rest toate celelalte unități funcționează la capacitate maximă. Au și cerere și pot să vândă în piață orice electricitate din sursa gaz".
În acest moment, planul privind prelungirea crizei energetice prevede ipoteze mai largi legate de secetă, "dar în acest moment nu suntem în acest scenariu", a precizat Cristian Bușoi despre introducerea unor restricții privind consumul de nergie:
"Avem Hotărârea de Guvern care împuternicește Transelectrica să ia anumite măsuri pentru a proteja integritatea sistemului energetic. Se poate ajunge la limitări de consum pentru marii consumatori industriali, nu pentru populație și alte instituții esențiale.
Situația regională rămâne una stabilă. Situația din Ungaria nu s-a deteriorat. Dimpotrivă, sunt anunțuri că ar putea redeschide centrala de la Paks. E o veste bună pentru România, pentru că nu mai există această congestie și cantitate mare de energie de care Ungaria avea nevoie.
Vorbim de o diferență de 1.700 până la 2.500 de MW în vârful de seară. Ungaria a avut nevoie și de 5.000 de MW. Evident că sunt puține opțiuni de import în regiune. Avem acea limitare între Slovacia și Austria și o parte din electricitatea din vestul Europei nu poate ajunge în această regiune".
Cum influențează criza de la Cernavodă facturile românilor
Cât timp funcționează Unitatea 2 și Nuclearelectrica poate să onoreze contractul, nu apar schimbări semnificative în modelele de preț ale furnizorilor pentru consumatorii casnici, a mai spus Bușoi.
"Mai afectați sunt consumatorii industriali care lucrau mult cu Piața Zilei Următoare (PZU) și aici impactul este puțin mai mare. Pe furnizorii cu care majoritatea românilor au contract, în acest moment nu sunt semnale că există un impact semnificativ.
Pentru diferența din funcționarea Unității 1, deja Nuclearelectrica a găsit soluții alternative în contracte bilaterale pentru o parte din cantitate și pentru cealaltă o cumpără de pe piață. Există și posibilitatea invocării forței majore. Rămâne ca în următoarele zile conducerea Nuclearelectrica să ia o decizie. Aceasta se va lua în dialog cu partenerii lor. Dacă lucrurile se vor opri, va fi un moment în care se vor așeza la masă și vor găsi o soluție".
Impunerea unor limite de consum de energie pentru consumatorii industriali va fi luată în ultimă instanță, când criza energetică va continua fără găsirea unor soluții alternative, precum importurile de energie:
"Va fi ultimul resort și va fi folosit doar dacă nu vom găsi electricitate pe piețele regionale, dacă nevoia va fi atât de mare și va scădea și oferta, adică Ungaria va rămâne într-o poziție dificilă. Partenerii bulgari au spus astăzi că totul funcționează în ordine, Kozlodui nu este afectată, este departe de a se apropia de zona de pericol. Doar dacă nu am mai găsi electricitate va trebui să introducem acest mecanism. Este ultimul pe lista acțiunilor pe care le avem în vedere".