Imagini surprinzătoare la Mamaia: O femeie se bălăcește în mare și stă la plajă, deși afară sunt doar 8 grade
Publicat acum 5 ore si 32 minute
Dragoş Toma, doctor în geografie și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat miercuri seara, la Antena 3 CNN, despre cutremurelele care au avut loc la Satu Mare că nu a avut drept cauză o fracturarea hidraulică, provocată de exploatări majore de gaze şi de petrol. Seismologul a mai spus că seismele de astăzi s-au întregistrat după o acumulare de energie şi a precizat că, pe lângă zona Vrancea, există şi alte zone seismice periculoase pentru România, în care s-ar putea produce cutremurul mare despre care se vorbeşte în ultimii ani. În total, azi s-au înregistrat 17 seisme la Satu Mare, iar cel mai puternic a avut 4 grade.
Mihai Gâdea, realizatorul "Sinteza Zilei" și CEO-ul Antena 3 CNN, a reiterat declaraţiile făcute de azi de preşedintele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), dr. ing. Constantin Ionescu, care a spus că în zona Făgăraş este oricând posibil să se producă un curtremur mai mare.
Întrebat dacă seismul mare despre care se vorbeşte de ani buni că va zgudui România va fi din zona Făgăraşului, Dragoş Toma a răspuns: "Într-adevăr, sunt şi alte zone seismice periculoase pentru România, dar şi pentru vecini, dincolo de zona Vrancea. Sigur, Vrancea rămâne în concepţia noastră cea mai periculoasă şi poate afecta mai multe regiuni din teritoriul ţării. Aşa cum a fost în '77, '40 sau cutremure mult mai vechi".
"Particularitatea zonei Vrancea, destul de unică şi la nivel internaţional este că acolo sunt foarte adânci. Când ele sunt puternice, cu magnitudini peste 7 – cel din '77 a fost de 7,4 –, pot fi până la 8 prin magnitudine, prin ce estimăm noi pentru zona Vrancea.
Dar când sunt atât de puternice, energia, pur şi simplu, nu se eliberează la suprafaţă pentru că sunt că sunt adânci şi călătoreşte pe o zonă mult mai întinsă, întâlneşte şi condiţii locale deficitare în anumite zone, cum este Bucureştiul. Ok, Vrancea e periculoasă – jumătate din teritoriul României", a mai spus Dragoş Toma în timpul declaraţiilor.
Ulterior, specialistul a mai adăugat: "Dar ce vedem acum, recent, este manifestarea şi a altor zone seismice mai puţin cunoscute în accepţiunea publică. Dar, sigur, dacă trăiai acum 100 - 200 de ani, poate îţi mai aminteai că şi acolo sunt probleme. Şi aceste zone sunt, dincolo de ce am văzut astăzi: Crişana, Maramureş – deci, partea de nord-vest a României; sunt şi Făgăraş, Câmpulung, într-adevăr. În 1916, de altfel, a fost cutremurul puternic de 6,7, undeva cam unde este Barajul Vidraru astăzi.
Şi mai sunt şi alte zone – Banat, unde ultimele cutremure devastatoare au fost cam în 1991, dar, ce am văzut inclusiv astăzi, un cutremur în zona Bulgariei, spre litoral, în partea de nord-est, care, la magnitudini chiar şi de peste 4,5 - 5 vor putea fi simţite şi ar putea provoca pagube chiar şi în zona României, la Mangalia, Vama Veche", a declarat Dragoş Toma, seismolog INFP, în cadrul ediţiei din această seară a emisiunii "Sinteza Zilei".
În timpul declaraţiilor, specialistul a mai spus: "Cutremurele de la Satu Mare – cel mai puternic, astăzi, dimineaţă, la 08:00, a fost de 4 ca şi magnitudine, dar aproape de suprafaţă".
Întrebat de prezentatoarea Antena 3 CNN, Andreea Sava, dacă este cumva o coincidenţă faptul că aceste cutremure care apar acum noi şi nu s-au mai produs de foarte mulţi ani în aceste zone, se produc în nişte regiuni în care se fac exploatări majore de gaze şi de petrol, foraje, seismologul Dragoş Toma a răspuns:
"Este teoria aceasta şi sunt în anumite zone chiar dovedite cutremure care au avut ca şi cauză fracturarea hidraulică şi lucruri de genul acesta. În cazul nostru totuşi, sunt cutremure pe care le vedem astăzi unde au mai fost anterior cutremure şi este, automat, o acumulare de energie şi acolo eliberarea acestei energii necesită mult mai mult timp, de fapt, comparativ cu alte zone. Este un cumul întreg de factori (...)".
Potrivit declaraţiilor făcute de Mihai Gâdea, şeful de la INFP a mai spus că zona Fărăraş este una cunoscută din punct de vedere seismic; chiar a produs cutremure de 6,8 grade cu peste 100 de ani înainte şi este oricând posibil ca în zona respectivă să se producă un cutremur mai mare.
Totodată, sunt informaţii istorice, potrivit cărora, la ultimul cutremur din 1918, chiar cutremurele din Fărăraş au produs efecte majore în zona Transilvaniei şi în partea intermediară de sud.