Discuția surprinsă întâmplător între Vladimir Putin și Xi Jinping din timpul paradei militare de la Beijing, a dezvăluit lumii un adevăr banal de când lumea: chiar și cei mai puternici oameni ai planetei sunt înspăimântați de ideea că, la un moment dat, vor trebui să moară.
Un microfon rămas deschis i-a înregistrat pe cei doi lideri, ambii în vârstă de 72 de ani, discutând despre transplanturi de organe şi posibilitatea ca oamenii să trăiască până la 150 de ani. Dincolo de o discuție casual între doi lideri mai mult decât autoritari, întrebarea rămâne: Cât de aproape ne aflăm, totuși, de atingerea acestui „prag” al speranței de viață?
În timp ce Putin şi Xi se îndreptau spre tribuna din Piaţa Tiananmen, unde au urmărit parada alături de Kim, traducătorul lui Putin a putut fi auzit spunând în chineză: „Biotehnologia este în continuă dezvoltare”.
Traducătorul a adăugat, după un pasaj neinteligibil: „Organele umane pot fi transplantate continuu. Cu cât trăieşti mai mult, cu atât devii mai tânăr şi (poţi) chiar să obţii nemurirea”.
În replică, Xi, poate fi auzit răspunzând în chineză: „Unii prevăd că în acest secol oamenii ar putea trăi până la 150 de ani”.
Specialist în gerontologie: Putin e „OK” pentru o persoană de 72 de ani. Xi „arată puțin mai îmbătrânit”. Niciunul dintre ei nu va prinde însă 150 de ani
Ținând cont de îngrijirile medicale de care beneficiază și de accesul la cele mai noi tehnologii, din calitatea de șefi ai unora din cele mai puternice țări din lume, se naște o întrebare: există vreo „șansă” ca Putin și Xi să facă și ei din categoria „oamenilor” care ar putea prinde vârsta de 150 de ani?
„La momentul ăsta, spunem nu”, a declarat pentru antena3.ro, Adrian Stănescu, medic primar în specialitatea gerontologie și geriatrie, la Clinica Oxxygene. „Dar cu ajutorul Inteligenței Artificiale și cu cercetările care se fac acum la Altos Lab - un centru de cercetare din SUA în care sunt adunați cei mai buni gerontologi și geneticieni din lume, centru finanțat de Jeff Bezos, altă persoană care vrea să se imortalizeze, e posibil ca, la un moment, dat să crească această speranță de viață”.
În prezent, recordul de longevitate - 122 de ani - aparține unei franțuzoaice: Jeanne Louis Calment (1875 - 1997).
Bun, Putin nu prinde 150 de ani. Dar cum arată el pentru o persoană „în vârstă” de 72 de ani?
„La exterior, pot să zic că Putin a suferit sigur niște operații estetice, sigur acolo e un aspect mai bun de 72 de ani. Xi arată puțin mai îmbătrânit. Totuși, amândoi sunt pe propriile picioare, desfășoară activități complexe, ceea ce înseamnă că, raportat la ceea ce înseamnă neurodegenerare, sunt OK. Considerăm că sunt OK”, a spus specialistul român în gerontologie.
În luna mai, un oficial al Kremlinului anunța că, până în 2028-2030, oamenii ruși de știință vor începe utilizarea de „medicamente care pot întineri celulele și restaura funcțiile acestora”. Practic, cercetătorii ruși și-au propus ca în următorii 5 ani să scoată pe piață medicamente pentru refacerea țesuturilor îmbătrânite - cel puțin acestea sunt declarațiile la nivel oficial.
Oamenii de știință lucrează la „întoarcerea ceasului biologic” și încetinirea procesului îmbătrânirii
Adrian Stănescu a precizat că, în prezent, cu actualele tehnologii, oamenii nu au cum să trăiască mai mult de 122 de ani. Dar acest „prag” ar putea fi rapid depășit cu noile tehnologii și cercetări care se desfășoară în marile centre de gerontologie ale lumii.
„În acest moment putem spera la 122 de ani. Din punct de vedere al ADN-ului, cam pe acolo suntem. Însă din toate cercetările care se fac, prin acțiunea la nivelul ceasului genetic, e posibil ca în 5-10 ani să se mai crească această perioadă. Și probabil că e posibil chiar și mai mult, prin diferitele cercetări - telomerază, noi proteine și molecule - care au apărut. Nu știm unde se va ajunge”, a spus Adrian Stănescu.
În prezent, speranța de viață în țările dezvoltate este între 80-85 de ani, iar cea de longevitate este de peste 100 de ani.
„Cu noile tehnologii nu cred că putem să depășim 125 de ani, încă. Cu viitoarele tehnologii, cu ceea se va întâmpla în 5-10 ani, cred că se poate ajunge și la 150 de ani și se poate ajunge și mai departe”, a spus medicul gerontolog..
„Dacă vom întoarce ceasul biologic, dacă se va lucra pe zona de genetică, la nivelul ADN-ului, se poate bloca, într-o anumită fază, ceasul genetic și practic îmbătrânirea să fie foarte mult încetinită”.
Nu e exclus ca discuția dintre Putin și Xi să fi fost mult mai lungă și să fi atins inclusiv aceste aspecte legate de „oprirea ceasului biologic”. Cei doi au putut fi auziți discutând inclusiv despre transplanturi, ca posibilă metodă de „prelungire” a vieții.
E adevărat, transplanturile salvează vieți - în România, anul trecut s-au efectuat 207 transplanturi. Comparativ, în Marea Britanie, 100.000 de oameni au fost salvați în ultimii 30 de ani (o medie de peste 3.300 de transplanturi/an), grație unui astfel de transplant, conform BBC.
Avansurile continue în medicină și știință fac acum posibil ca organele transplantate să aibă o „durată de viață” din ce în ce mai mare: au existat astfel pacienți care au putut trăi peste 50 de ani după un transplant de rinichi, de pildă.
În același timp, buna funcționare a unui organ transplantat depinde, în egală măsură, atât de starea de sănătate și condiția donatorului, precum și de starea de sănătate a celui care beneficiază de transplantul propriu-zis: un organ provenit de la un donator în viață va „funcționa” în jur de 20-25 de ani, în vreme ce organele provenite de la persoane decedate au o durată de „viață” de 15-20 de ani.
Cu toate acestea, simpla idee de a-ți transplanta rinichi, ficat, inimă și plămâni doar pentru a-ți „extinde” viața, nu e suficientă: orice astfel de operație vine cu propriile riscuri și complicații.
În prezent, oamenii de știință fac cercetări în privința realizării de organe special modificate genetic, provenite de la porci, astfel încât acestea să nu fie respinse de sistemul imunitar al persoanei care beneficiază de transplant.
Recent, în China s-a reușit, în premieră, un astfel de „exo-transplant”: un plămân de porc modificat genetic a fost transplantat în corpul unei persoane aflate în moarte cerebrală.
În urmă cu trei ani, s-a înregistrat o altă premieră, când inima unui porc a fost transplantată cu succes unui pacient din SUA. Persoana a murit, totuși, la trei luni după operație.
Când vor putea spera „oamenii obișnuiți” să trăiască și ei până la 150 de ani
„Pentru omul obișnuit, clar că trebuie să mai treacă un 20-30 de ani”, a estimat medicul român „ecartul” existent între persoanele care vor avea acces primele la noile tehnologii (șefi de stat, miliardari etc.) și restul lumii.
Ce se observă însă statistic este că, de la an la an, crește numărul de centenari în lume și de supercentenari (persoane care ating vârste de 105-110 ani).
Inclusiv în România speranța de viață a crescut vizibil în ultimii 80 de ani. Astfel, dacă în 1940, speranța de viață era de 44 de ani, în prezent este undeva în jurul vârstei de 75 de ani - desigur, sub media UE și a țărilor dezvoltate.
Chiar și în aceste condiții, speranța de viață a românilor a crescut cu 30 de ani. Unde ne vom afla peste alți 80 de ani?
„Depinde de foarte mulți factori, inclusiv cei climatici. Dar vedem această creștere, de la an la an. Până la COVID, statistica era că, în fiecare an, se câștigau 4 luni la speranța de viață, în țările civilizate. Și noi intrăm, încet, încet în zona țărilor civilizate”, a spus medicul Stănescu. „O altă statistică ne arată că toți cei care s-au născut după anul 2000, probabil că vor avea speranța de viață de 100 de ani”.
Telomerază, celule stem, proteine, transplanturi - sunt acestea ingredientele secrete ale tinereții fără bătrânețe? Sau există un „prag” peste care nu se poate trece?
„Nu știm unde ne putem opri pentru că există entropia, adică procesul ăsta ireversibil care afectează și materia organică și materia anorganică. Nu știm exact până unde se poate să ajunge dar cu siguranță se mai poate prelungi viața”, a spus medicul Adrian Stănescu.