Uniunea Europeană își regândește prioritățile de finanțare pentru perioada post-2027, în contextul noilor provocări de securitate generate de războiul din Ucraina. Europarlamentarul Siegfried Mureşan spune că actualul buget european, valabil până în 2027, este deja depășit de realitățile geo-politice. Însă, odată cu programul ReArm Europe, România îşi poate consolida capacităţile de apărare. Uniunea Europeană pregătește mecanisme rapide de finanțare pentru statele membre, astfel încât acestea să nu aștepte următorul cadru financiar multi-anual pentru a investi în securitate. Subiectul a fost dezbătut în emisiunea BeEU, cu Sabina Iosub.
Sabina Iosub: E important să înțelegem ce se întâmplă cu banii europeni. Sunteți cel care se ocupă practic, în mod direct de tot ceea ce înseamnă bugetul viitor, acel mecanism complicat, denumit aici la nivel european cadrul financiar multianual. Unde e interesul principal al României în toate aceste discuții?
Siegfried Mureșan: România are alocată de la nivel european pentru perioada 2021-2027 aproximativ 80 de miliarde de euro, aproape 30 pentru Planul național de redresare și reziliență, restul din bugetul Uniunii Europene. Fondurile tradiționale până în 2027 sunt ale noastre. Nu ni le poate lua nimeni, doar să le absorbim. Acum începem munca la nivel european pentru a decide bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. După 2027 este un proces de negociere pe care îl începem acum. Va dura cam un an jumate. Unde este interesul României? În primul rând, noi avem două mari categorii de fonduri esențiale pentru România: politica de coeziune, din care construim autostrăzi, reabilităm clădiri, construim infrastructură la sate și la orașe, iluminat, canalizare și așa mai departe. Deci, fondurile structurale și de coeziune și fondurile pentru agricultură, din care primesc fermierii subvenția, și avem și investiții în dezvoltare rurală. Acestea două sunt interesele prioritare ale României.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat prima sa poziție pe acest subiect, eu fiind unul dintre cei doi europarlamentari, alături de o colegă socialistă din Portugalia, care conduce în procesul de negociere din partea Parlamentului European. Iar aceste două politici, politica de coliziune și politica agricolă comune, sunt definite ca priorități ale Parlamentului European, alături de siguranța cetățeanului, deci securitate, apărare și competitivitate. Pentru a putea apărea coeziunea și politica agricolă comună trebuie să le aliniem un pic și cu aceste noi priorități ale Uniunii Europene - securitate și competitivitate, adică banii pe care îi cheltuim, investițiile pe care le facem, politica de coeziune să aibă poate o întrebuințare duală, civilă și militară, să contribuie și la mobilitate militară, să ne ajute în viața civilă, să ne facă economie mai puternică, mai competitivă prin îmbunățirea infrastructurii, dar în cazul unor riscuri se poate avea și o întrebuințare militară.
Cred că dacă venim cu astfel de proiecte avem o șansă mai mare de a convinge la nivel european ca bugetul pentru politica de coeziune să rămână unul ambițios.
Sabina Iosub: Există o poziție a Parlamentului, apoi va veni Comisia cu punctul său de vedere și după aceea încep negocierile. Există voci în Comisia Europeană care spun că acum poate ar fi bine să legăm tot ceea ce înseamnă bani european de reforme. Care-i pericolul aici?
Siegfried Mureșan: Banii europeni în trecut, în bugetul Uniunii Europene din 2021 au fost condiționați doar de respectarea statului de drept. Această corelare mi se pare una firească. Vrei bani europeni, trebuie să respecți valori europene. Când am înființat Mecanismul European de redresare și reziliență, din care sunt finanțate PNRR-urile statelor membre, Comisia Europeană a trebuit să împrumute banii pe piață, au garantat toate statele membre pentru a veni acești bani, pentru PNRR-uri și pentru acest mecanism adițional. S-a spus așa: primești banii pentru investiții, dar în paralel, angajați, faceți anumite reforme care să îmbunătățească reziliența, ca niciodată în viitor o criză să nu ne prindă la fel de nepregătiți. Reformează educația, sănătatea, sistemele publice, impozitare și așa mai departe. Deci, practic, bani pentru investiții, la schimb cu reforme. Comisia Europeană ar dori să condiționeze toate fondurile europene de reforme în viitor.
Eu nu sunt sigur că este o idee bună, mai ales că vedem acum în România sunt niște ținte și jaloane macroeconomice care nu au nicio legătură cu investițiile pe care să le facem. Ca atare, mie nu mi s-ar părea corect ca fondurile europene în viitor, pentru un spital, să fie condiționate de reforma impozitării sau banii pentru fermieri de reformă a sistemului de pensii. Ca atare, noi, Parlamentul European, respingem o condiționare a fondurilor de reforme pe niște legături slabe, inexistente. Ce poate putem accepta este următorul lucru: fondurile într-un anume domeniu, de exemplu, banii pentru sănătate să fie legate și să primești mai mulți bani poate dacă faci o reformă a sistemului medical încât să crești eficiența acestui sistem. Dar nu aceste condiționări între reforme și investiții, care să nu aibă nicio legătură unele cu altele, asta noi am respinge, mi se pare o idee proastă.
Sabina Iosub: Este încă o chestiune. Am văzut atâtea crize pe care nu le-am așteptat, pe care nu le-a putut prevedea nimeni, de la COVID la război, la criza energetică. Dacă apare o criză în cadrul bugetului multianual, legat fiind strâns de reforme, cum te mai poți adapta?
Siegfried Mureșan: De exemplu, în 7 ani de zile, pe bugetul 2021-2027 în domeniul securității și ale apărării, Uniunea Europeană a alocat din buget pentru 7 ani, pentru 27 de state membre, doar 14 miliarde de euro. 1,2% din bugetul Uniunii Europene părea suficient în 2020, când bugetul a fost decis. Da, categoric insuficient, după ce forțele armate ruse au invadat ilegal și legitim Ucraina, când trebuie să ne întărim apărarea, să ajutăm Ucraina. Ce încerc să spun este următorul lucru: 7 ani e o perioadă lungă de timp, se vor întâmpla în următorii 7 ani lucruri neprevăzute, așa cum s-au întâmplat și în ultimii 7 ani. Invazia rușilor în Ucraina însemna că trebuie să ne reorganizăm politica energetică, să reducem dependența de energia din Rusia, să ajutăm Ucraina, Republica Moldova, să investim mai mult în apărare. Deci, ce încerc să spun este că bugetul are nevoie de flexibilitate pentru următorii 7 ani, să avem bani în rezervă, bani pe care dacă nu se întâmplă nimic, nu-i atingem, dar dacă se întâmplă ceva neprevăzut să-i putem folosi, să putem ajuta, să nu luăm banii din alte din alte domenii, să nu-i planificăm până la ultimul cent, să lăsăm și în rezervă, încât să putem ajuta în caz de criză, inclusiv în caz de catastrofă naturală. Am văzut inundații în România, am văzut incendii de pădure în Grecia, în Portugalia.
Sabina Iosub: Există în acest moment o privire foarte serioasă a Comisiei Europene asupra României. Din perspectivă economică, știm care e situația deficitului, ne uităm la absorbția de fonduri, ne uităm sigur și la felul în care am făcut reformele cerute în PNRR și în ce stadiu sunt proiectele. Care-i teama dumneavoastră?
Siegfried Mureșan: Ideea este următoarea: Mecanismul European de Redresare și Reziliență, din care sunt finanțate PNRR-urile tuturor statelor membre, este un mecanism nou, cum am discutat mai devreme. Banii pentru investiții vin ca urmare a îndeplinirii unor ținte și jaloane de reforme. Toate statele membre ale Uniunii Europene au avut nevoie de timp să se acomodeze cu acest mecanism. Situația României este în media Uniunii Europene. Avem întârzieri, dar nu suntem singurii care avem întârzieri. Am absorbit două tranșe din PNRR complet și prefinanțarea. Acum primim din a 3-a tranșă o plată parțială. Este un singur stat care a primit șase tranșe din PNRR - Italia. Sunt trei state care au primit cinci tranșe, Spania, Grecia și Croația. Sunt câteva state care au primit patru, câteva ca noi, multe care sunt în urma noastră cu două tranșe sau una. Ce încerc să spun este următorul lucru: trebuie să accelerăm implementarea PNRR-ului. Suntem în media Uniunii Europene. Nu suntem nici mai bine, nici mai rău decât alții. Avem o propunere în Parlamentul European a colegului meu Victor Negrescu și a mea de a prelungi durata de finalizare a proiectelor începute din PNRR eligibile, aprobate de Comisia Europeană cu încă 18 luni, pentru a nu le periclita. Deci, cred că prioritatea noastră trebuie să fie implementarea reformelor pentru a dobândi și credibilitate, să recuperăm decalajele, și să încercăm să convingem Comisia Europeană să accepte o prelungire a PNRR-urilor tuturor statelor membre. Nu vrem tratament special, fiindcă, după cum am spus, nu stăm mai rău decât alții. Dar o prelungire cu 18 luni pentru toate statele ar ajuta pe toată lumea. Întârzierile sunt din cauze obiective. A fost un mecanism nou, a luat timp să fie implementat peste tot.
Sabina Iosub: Mai există și o altă propunere, cea legată de felul în care se încheie PNRR-ul. O să vedem dacă în 2026 sau apare acea prelungire de 18 luni. Dacă ai proiecte pe care nu le-ai finalizat, să le poți completa cu alte fonduri europene și am dat eu exemplul unui spital pe care dacă l-ai ridicat, l-ai făcut în proporție de nu știu, 70-75%, pentru diferență să poți accesa alte zone, politica de coeziune, de exemplu, sau sau alt tip de fonduri. Există deschidere aici?
Siegfried Mureșan: Da, acest lucru se poate face destul de ușor, adică există banii din PNRR după ce PNRR-ul se va încheia în 2026 sau mai târziu, oricum avem fondurile de coliziune. Dacă este un proiect început, dar nefinalizat la momentul la care PNRR-ul se încheie și dacă acel proiect este eligibil pe fonduri de coliziune, poate continua pe fonduri de coeziune. Mie mi-ar părea rău însă să pierdem bani din PNRR, să rămână bani neabsorbiți și să facem proiectul respectiv pe coeziune. Prefer să-l facem pe PNRR și pe coeziune să facem un alt proiect. Prefer să nu avem întârziere și să facem două proiecte. Dar după cum ați spus, dacă se încheie PNRR-ul și nu am terminat proiectul, atunci dacă este eligibil pe coeziune și sincer, majoritatea proiectelor care sunt în PNRR ar fi eligibile și pe politica de coeziune, atunci poate continua din acele fonduri care ne vor sta la dispoziție și după aceea.
Sabina Iosub: Apropo de politica de coeziune, ea a fost mereu coșul disponibil, să spunem, al Uniunii Europene. De unde, în caz de criză, toată lumea încerca să se servească. Credeți că poate fi păstrată pe mai departe politica de coeziune, care este acea politică gândită special pentru a reduce decalajele dintre statele membre?
Siegfried Mureșan: Ceea ce pentru România este excepțional, rămâne politica de coeziune. Din politica de coeziune construim autostrăzi, reabilităm drumuri, anvelopăm clădiri, modernizăm școli, spitale, grădinițe, facem rețele de infrastructură la sate. Ea este bună, trebuie apărată în continuare, cred că va rămâne. Suntem 16 state membre ale Uniunii Europene care o apărăm ferm. Pentru a o putea apăra, însă trebuie să fim dispuși să o aliniem cu noile priorități ale Uniunii Europene politica de securitate și competitivitate, adică investițiile pe care le facem, să facă economia în ansamblu mai competitivă și să poată avea și o întrebuințare duală, civilă și militară, în caz de pericol. Deci cred că politica de coeziune va fi apărată și în viitor.
Sabina Iosub: O ultimă întrebare legată de ReArm, pentru că este din nou un mecanism nou,e pus pe piața europeană de Comisie, de Ursula von der Leyen, ca urmare a evoluțiilor din zona noastră, războiul. Au apărut acum tot felul de negocieri. Unde stă România în acest moment?
Siegfried Mureșan: Bugetul Uniunii Europene pe perioada 2021-2027 a fost insuficient din punct de vedere al apărării, fiindcă a fost făcut înainte de începutul războiului din Ucraina. Pentru perioada după 2028, apărarea, securitatea vor fi prioritare. Vom avea suficienți bani. Până atunci n-avem bani. Bugetul Uniunii Europene este unul rigid, inflexibil, fără bani suficienți prevăzuți pentru apărare și fără suficientă flexibilitate pentru a putea acționa și de aceea e nevoie până la finalul anului 2027 să găsim o soluție extra-bugetară. Comisia Europeană a spus așa: împrumutăm 150 de miliarde de euro din de pe piețele internaționale. Le punem la dispoziția statelor membre sub forma unor credite extrem de avantajoase pentru proiecte în domeniul apărării. Din ce știu din informații publice, autoritățile din România au evaluat să depunem proiecte pe acest instrument pentru a putea accesa o parte din bani pentru înzestrare, pentru întăierea capacităților de apărare.
Am văzut în spațiul public că subiectul a fost discutat inclusiv la nivelul CSAT-ului. Autoritățile din România, când vor avea elemente concrete, le vor comunica, dar mi se pare că în mandatul președintelui interimar Ilie Bologan, autoritățile au înțeles că acest fond este o oportunitate. Trebuie să venim cu proiectul, să aducem o parte din acești bani în România. Cred că ne vor anunța la momentul potrivit care sunt proiectele concrete.