Criza din Sănătate. Guvernul a mutat în trimestrul 3 sume alocate în buget pentru trimestrul 4. Nazare: Evităm un blocaj imediat
Publicat acum 17 ore si 6 minute
România se numără printre țările europene cu cele mai slabe rezultate la capitolul vaccinare a copiilor: în 2024 acoperirea rămânea sub 80%, mult în urma Luxemburgului și Portugaliei, care ating cel puțin 95%. Mai grav, țara noastră face parte din grupul restrâns de state – alături de Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos și Suedia – unde toate cele șapte vaccinuri pentru copii analizate au scăzut în ultimii ani. Este concluzia unui studiu publicat, joi, în revista The Lancet și preluat de agențiile AFP și DPA, care avertizează că declinul general înregistrat în Europa de la începutul pandemiei de COVID-19 riscă să readucă boli infecțioase considerate ținute sub control, notează Agerpres.
Autorii au analizat, pe o perioadă de peste 40 de ani, ratele de vaccinare din cele 27 de state ale Uniunii Europene pentru șapte vaccinuri destinate copiilor: difterie, tetanos și pertussis (DTP), hepatită B, meningită de tip B, poliomielită, pneumococ, rujeolă și rubeolă.
Cercetarea acoperă intervalul 1980-2024 și se bazează pe date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Tabloul care reiese din această amplă analiză, apărută în The Lancet Regional Health, este unul „complex”, în opinia autorilor.
Pe de o parte, UE a ajuns la o rată de vaccinare infantilă „istoric de ridicată” împotriva acestor boli, în urma unei creșteri consistente pe parcursul a aproape patru decenii – dar cu diferențe mari de la o țară la alta. În 2024, de pildă, Luxemburg și Portugalia au atins o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri, în timp ce România rămânea sub 80%.
Pe de altă parte, studiul semnalează în ultimii ani „o deteriorare recentă, îngrijorătoare și generalizată”, care coincide cu debutul perioadei COVID-19.
Astfel, 16 state membre au consemnat scăderi la cel puțin patru vaccinuri. Situația este cu atât mai gravă în Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, unde toate cele șapte vaccinuri analizate au înregistrat scăderi în ultima perioadă.
Datele din Germania și Spania indică, la rândul lor, un recul în cazul a cinci dintre cele șapte vaccinuri pentru copii. În Franța și Italia, acoperirea a crescut pentru patru vaccinuri și a scăzut pentru celelalte trei.
Cele mai pronunțate scăderi recente s-au înregistrat la vaccinurile împotriva meningitei B și a poliomielitei, în declin în 20 de țări, urmate de cele împotriva hepatitei B (18 țări) și de cele împotriva difteriei, tetanosului și poliomielitei (17 țări).
Ceva mai puțin defavorabile par tendințele în cazul rujeolei și rubeolei.
În cele mai multe situații, declinul a pornit între 2019 și 2022 – un interval care se suprapune peste pandemia de COVID-19.
Cercetătorii admit că această criză sanitară ar fi putut contribui la fenomen, dar precizează că studiul lor nu și-a propus să lămurească motivele din spatele evoluțiilor în materie de vaccinare.
Ei au subliniat mai ales „urgența” de a menține o acoperire vaccinală ridicată și durabilă, „pentru prevenirea reapariției bolilor infecțioase”.
În ultima jumătate de secol, vaccinările au redus incidența unor boli precum tetanosul, pertussisul, pneumonia, rujeola, gripa și difteria, prevenind peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, mai ales în rândul copiilor, potrivit aceluiași studiu.
La rândul ei, criza provocată de COVID-19 a bulversat sistemul sanitar și a alimentat neîncrederea și dezinformarea.
Scăderea ratelor de vaccinare arată că riscurile pentru imunitatea colectivă și individuală sunt tot mai mari, avertizează cercetătorii.
„Sunt necesare măsuri la nivel internațional, național și comunitar pentru a inversa aceste tendințe”, au precizat ei.