În fiecare zi, patru români își pun capăt zilelor. În spatele cifrelor seci stau însă, de cele mai multe ori, poveşti dramatice şi nu e vorba aproape niciodată despre o singură cauză. Problemele emoţionale, dificultățile financiare, traumele sau dependențele pot avea un impact major, iar specialiştii atrag atenţia că semnalele că un apropiat ar putea face un gest extrem sunt din ce în ce mai greu de recunoscut. Atenție, urmează informaţii care vă pot afecta emoţional
Persoanele care suferă de depresie și anxietate pot găsi sprijin în abordarea sănătății mintale și emoționale, la primul hub antidepresie din România, la TEL VERDE 0374.456.420, disponibil 24 de ore din 24. De asemenea, cei care prezintă impulsuri suicidale, sau familiile acestora, pot găsi asistență la Alianța Română de Prevenție a Suicidului, la telefon 0800 801 200, în zilele de Vineri, Sâmbătă și Duminică, sau, 24/7, prin email la sos@antisuicid.ro
De câteva săptămâni, lumea întreagă este zguduită de vestea că fiul unuia dintre cei mai cunoscuți psihoterapeuți din lume, Irvin Yalom, și-a pus capăt zilelor. Victor Yalom, la rândul lui specialist în sănătate emoţională, a decis să încheie socotelile cu această lume, aducând în discuţie cum suferința poate rămâne invizibilă sau, cel putin, dificil de observat, chiar și în familiile care cunosc cel mai bine mecanismele sănătății mintale.
„Oamenii care trăiesc unii cu alţii în familie nu sunt atât de atenţi la semne, nu observă atât de bine”, spune Leliana Pârvulescu, psiholog criminalist.
Durerea se manifestă diferit de la o persoană la alta, spun specialiștii.
„Sentimentul de disperare este profund subiectiv. Nu cred că există o scară prin care să poată fi măsurată disperarea. Ceea ce pentru mine poate crea acest gol sau poate amplifica această stare poate avea o semnificație diferită pentru altcineva”, explică și Mirco Turco, psiholog.
Cauzele care pot duce la un astfel de gest pot fi multiple, atrag atenţia specialiştii.
„Tulburări de personalitate, boli incurabile, apoi ar fi situația financiară, pierderile financiare și pierderea statutului, a locului de muncă, iar al treilea este legat de competitivitate și de izolarea socială”, explică Pârvulescu.
„Alte experiențe traumatice de viață, crizele economice, bolile și, desigur, factorii biologici și genetici. Astăzi, studiile din domeniul epigeneticii ne arată foarte clar cât de important este şi contextul social.
Predispoziția, poate, către alte patologii, abuz de substanțe și dependență de jocurile de noroc, în comorbiditate cu alte situații. Prin urmare, suicidul este adesea invizibil”, adaugă și Turco.
În cazul tinerilor, rețelele de socializare pot influența felul în care aceștia se raportează la propria viață și la cei din jur şi pot constitui incă un factor.
„Vedem foarte mulţi factori legaţi de reţelele de sociale pentru că în reţele sociale sunt exemple. Societatea în care trăim este competitivă, extrem de dură, extrem de neprietenoasă”, mai spune Pârvulescu.
Dependențele sunt și ele un factor decisiv, însă nu explică, singure, gestul extrem. De multe ori, consumul de droguri ori de alcool sau jocurile de noroc sunt doar un efect al suferintei.
„Niciodată, dar absolut niciodată, cineva nu se sinucide decât dacă există şi comorbidităţi, adică dacă mai exista acolo şi o depresie, dacă mai există acolo şi o altfel de problemă socială sau personală”, subliniază Pârvulescu.
Potrivit datelor europene, aproximativ 47.000 de persoane își pun capăt zilelor în Uniunea Europeană. La nivel global, aproximativ 75% dintre decesele prin suicid sunt înregistrate în rândul bărbaților. Cu toate acestea, datele arată că femeile au mai multe tentative decât bărbații.
În timp ce multe ţări europene investesc în extinderea serviciilor de sănătate mintală și în programe dedicate prevenirii suicidului, România nu are încă o strategie națională dedicată exclusiv prevenirii acestui fenomen.
Dacă treceți printr-o perioadă dificilă și simțiți că suferința devine copleșitoare, adresați-vă unui specialist în sănătate mintală. Ajutorul oferit la timp poate face diferența.