Germania și Olanda sunt în conflict cu Franța în încercarea de a se asigura că Kievul va putea cumpăra arme americane folosind împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de către UE, potrivit surselor citate de Politico.
Dincolo de acordul crucial pentru Kiev din decembrie privind împrumutul masiv asigurat prin emiterea de eurobonduri, principalele capitalele europene sunt implicate în continuare în negocieri tensionate privind condițiile formale ale acestei finanțări.
Franța vrea să împiedice fluxul de bani către SUA, pe fondul unei rupturi tot mai mari în alianța transatlantică. Președintele francez Emmanuel Macron este dornic să acorde un tratament preferențial companiilor militare ale UE pentru a consolida industria de apărare a blocului - chiar dacă asta înseamnă că Kievul nu poate cumpăra imediat ceea ce are nevoie pentru a ține forțele rusești la distanță.
Pe de altă parte, majoritatea țărilor, conduse de guvernele de la Berlin și Haga, susțin că Kievul trebuie să aibă mai multă libertate de acțiune în modul în care cheltuiește pachetul financiar al UE pentru a-și asigura apărarea, conform documentelor de poziție consultate de Politico.
Aceste tensiuni ating punctul culminant după ani de dezbateri privind includerea Washingtonului în programele de achiziții de apărare ale UE. Diviziunile s-au agravat de când administrația președintelui american Donald Trump a amenințat cu o preluare militară a Groenlandei.
Clauza strictă „Cumpărați din țări europene”
Criticii acestei abordări spun faptul că eforturile Franței de a introduce o clauză strictă „Cumpărați din țări europene” ar lega mâinile Kievului și i-ar limita capacitatea de a se apăra împotriva Rusiei.
„Ucraina are nevoie urgentă, de asemenea, de echipamente produse de țări terțe, în special sisteme de apărare aeriană și interceptoare produse în SUA, muniție și piese de schimb F-16 și capacități de lovire la mare adâncime”, a scris guvernul olandez într-o scrisoare adresată altor țări ale UE, consultată de Politico.
În timp ce majoritatea țărilor, inclusiv Germania și Olanda, susțin o clauză generală, doar Grecia și Cipru - care mențin în prezent o poziție neutră, deoarece prezidează discuțiile sub președinția rotativă a Consiliului UE - susțin eforturile Franței de a limita schema la firmele din UE, potrivit mai multor diplomați care au cunoștință despre discuții.
Liderii UE au convenit luna trecută să emită o datorie comună de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, după ce Belgia și alte state au blocat un plan separat de mobilizare a activelor statului rus înghețate.
Peste două treimi din finanțarea Comisiei este așteptată să fie direcționată către cheltuieli militare, mai degrabă decât către sprijin bugetar obișnuit, potrivit a doi diplomați UE informați despre discuții.
Cu doar câteva zile până când Comisia își va dezvălui oficial planul, capitalele UE încearcă să influențeze elementele sale cele mai sensibile.
„Germania nu susține propunerile de limitare a achizițiilor din țări terțe la anumite produse și este îngrijorată că acest lucru ar impune restricții excesive Ucrainei pentru a se apăra”, a scris guvernul de la Berlin într-o scrisoare trimisă capitalelor UE luni.
Olanda a sugerat alocarea a cel puțin 15 miliarde de euro pentru Ucraina pentru a cumpăra arme străine care nu sunt disponibile imediat în Europa.
„Industria de apărare a UE este în prezent fie incapabilă să producă sisteme echivalente, fie să o facă în termenul necesar”, a scris guvernul olandez în scrisoarea sa.
Contraargumentul francez este că Bruxelles-ul ar trebui să încerce să extragă valoare maximă din finanțarea sa către Ucraina.
Criticii spun că consolidarea apărării Ucrainei împotriva Rusiei ar trebui să aibă prioritate față de orice alt obiectiv.
„Este foarte frustrant. Pierdem concentrarea asupra scopului nostru, iar scopul nostru nu este să facem afaceri”, a spus un al treilea diplomat al UE.
Un alt diplomat a spus că un potențial veto francez poate fi ușor depășit, deoarece propunerea poate fi aprobată de o majoritate simplă a țărilor membre.
Criteriul controversat pe care vrea să îl impună Germania
Într-un alt punct controversat, guvernul german, deși a respins preferința UE solicitată de Franța, a sugerat totuși acordarea unui tratament preferențial firmelor din țările care au oferit cel mai mare sprijin financiar Ucrainei. Acest lucru ar juca în avantajul Berlinului, care se numără printre cei mai mari donatori ai țării.
„Germania solicită ca logica recompensării unui sprijin bilateral puternic (așa cum a fost propusă inițial de Comisie pentru țările terțe) să fie aplicată și statelor membre”, a scris Berlinul în scrisoare.
Diplomații văd aceasta ca o soluție pentru a stimula firmele germane și a stimula alte țări să ofere mai mulți bani pentru Ucraina.