Uniunea Europeană va aloca mai multe fonduri în anii următori pentru tinerii care vor să muncească în agricultură. Asta după ce oficialii de la Bruxelles au realizat că fermierii de acum se apropie de vârsta pensionării, iar numărul celor care vor să le ia locul este foarte mic. În acest context, securitatea alimentară a cetăţenilor europeni devine tot mai greu de garantat.
„UE este alături de agricultori. Acum discutăm de noul cadru financiar, bugetul pe 2027. E o zbatere și dezbatere legat de alocările financiare pentru sectorul agricol, pentru că avem parte de multe provocări. Vor avea resursele necesare și suficiente ca să-și poată desfășura activitatea, să ne poată garanta nouă securitatea alimentară. Securitatea alimentară e la fel de importantă ca cea militară. Pentru noi e o provocare ca să asigurăm un buget adecvat pentru sectorul agricol, pentru că ne confruntăm cu secete, inundații, schimbări climatice. Fermierii au nevoie de aceste resurse. Nu putem lua fonduri de la Coeziune să le folosim la armată. Politica agricolă comună și de coeziune caracterizează fundamental UE. Dacă vor dispărea va dispărea UE. Înarmarea va fi un proces continuu. O faci pe timp de pace, e o realitate pe care trebuie să o discutăm, dar sunt complementare”, a explicat Daniel Buda, europarlamentar.
De asemenea, Buda a mai subliniat faptul că agricultura e un pilon de bază, dar și segmentul care se confruntă cu cele mai multe provocări.
„Dacă nu vii cu măsuri concrete de a sprijini fermierii, la un moment dat fermierii din UE își vor închide fermele și vei fi dependent de importurile din afara UE. Pandemia ne-a demonstrat că putem trăi astfel de realități. 25% din populația UE trăiește în 75% din teritoriu. E un indicator al depopulării spațiului rural. Când ai de-a face cu asta înseamnă că ai de-a face și cu reducerea activităților agricole cu aceste consecințe incomensurabile pe termen mediu și lung”, a mai spus europarlamentarul.
„Fermierii o duc greu, trebuie sprijiniți”
Totodată, „în România nu am fi putut discuta de o agricultură fără banii de la Bruxelles”, mai spune el.
„Avem alocate peste 22 miliarde de euro bani pentru sectorul agricol, merg în plățile directe, avem și peste opt miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel rural și pentru dotarea fermelor cu diverse utilaje. Întreaga Românie s-ar fi transformat într-un teritoriu de vânătoare fără acești bani. Fermierii și-ar fi abandonat activitățile. Și așa ne-am fi confruntat cu o rată destul de mare de abandon în sectorul agricol, pentru că la nivelul UE avem doar 12% dintre cei care sunt implicați în activitățile agricole sub 40 de ani. În agricultură, acum venitul e mai mic cu 40% comparativ cu orice alt sector economic. Acești bani nu sunt doar pentru fermieri, sunt, de fapt, niște avansuri pltătite de noi pentru hrana pe care o punem pe masă. Doar 23% din banii pe care fermierii îi au în fermă reprezintă sprijinul public. Nu merg mulți bani în sectorul agricol. Fermierii o duc greu, trebuie să-i sprijinim”, a mai spus el.
În ceea ce privește programele pentru tineri, europarlamentarul spune că e important să vedem ce mecanisme avem și să le putem pune la dispoziția lor și a oferit chiar și un exemplu.
„Cei la o vârstă înaintată să-și predea exploatația, dacă nu au pe cineva care să continue activitatea, la un alt tânăr. Îi dai o pensie adecvată fermierului în vârstă, îi cresc oportunitatea unui tânăr de a prelua acea afacere”, a mai spus el.
Europarlamentarul a vorbit și despre pericolele și oportunitățile pentru fermieri.
„Pericole există în fiecare zi pentru fermieri, se confruntă în fiecare zi cu secetă, inundații, îngheț, urși, nu poate face față singur. Sistemul de asigurări nu e unul eficient. Marele beneficiu al fermierilor e că avem această structură numită UE, care are în vedere aceste aspecte și vine cu resurse necesare, poate nu mereu suficiente. Oportunităție sunt de a atrage fonduri europene pentru a-și moderniza fermele. Nu se pot moderniza fără aceste fonduri”, a conchis Daniel Buda.