Antena 3 CNN Economic Trei scenarii unul mai rău ca altul în criza energetică. Cu cât ar crește prețul la curent dacă se opreşte reactorul 2 de la Cernavodă

Trei scenarii unul mai rău ca altul în criza energetică. Cu cât ar crește prețul la curent dacă se opreşte reactorul 2 de la Cernavodă

Cătălina Iordache, Alina Drăguşin
4 minute de citit Publicat la 10:59 05 Aug 2026 Modificat la 11:50 05 Aug 2026
România, țara din regiune care plătește cel mai mult pe importul unui megawatt-oră (MWh). Sursa foto: Getty Images

Românii plătesc cele mai mari preţuri din regiune la energia electrică. La orele de vârf, ţara noastră importă energie cu peste 500 de euro pe megawatt-oră (MWh), preţ comparabil doar cu vecinii din Ungaria, care însă şi-au oprit o bună parte din producţia de energie nucleară. Pe de altă parte, Bulgaria sau Polonia plătesc în jur de 300 de euro. Specialiştii spun că facturile românilor vor creşte considerabil în perioadă următoare din cauza acestor importuri. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a declarat miercuri, la Antena 3 CNN, că românii vor plăti, de la toamnă, în cel mai pesimist scenariu, cu 15% mai mult pentru facturile de la curent. Iar dacă reactorul 2 de la Centrala de la Cernavodă se va opri, atunci, se vor înregistra scumpiri cu 10 - 15%.

Dumitru Chisăliţă, despre cât de mult se vor scumpi facturile la curent la toamnă

"Situația pe care o avem nu are nicio legătură cu liberalizarea. Situația a fost provocată de proaste abordări în domeniul energetic în ultimii 25 de ani și am ajuns la scadență. Plătim ceea ce înseamnă decizii proaste, plătim ceea ce înseamnă lipsa unor decizii, plătim ceea ce înseamnă haosul din energie", a declarat Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.

"În ceea ce privește posibilitatea influenței asupra prețului, trebuie să spunem că încă din luna iulie, consumatori industriali, care au un contract în care prețul este conectat cu prețul pentru ziua următoare, la care făceau dumneavoastră referință și dădeaţi acele valori deja vor avea o factură mai mare. Adică scumpirea nu va fi doar o posibilitate, este o realitate pentru ei.

Pentru consumatorii casnici, având în vedere că începând cu luna august, contractele care există expiră, adică se atinge perioada de scadență a contractelor, cel mai probabil, în curând ,vor veni oferte, vor veni oferte de la furnizori, iar prețul acestor oferte, într-adevăr, pot să ia în considerare costurile pe care furnizorii le-au avut nu doar în luna iulie și în luna august, dar și în luna iunie,acă ne aducem aminte și atunci am avut o zi caniculară, cu vârful mult mai mare. Atunci am atins chiar 1.000 euro megawatt-ul într-o anumită zi, a o anumită oră, toate aceste costuri care s-au înregistrat practic vor fi recuperate de furnizori, trei de producători, de la consumatorii finali. Deci e posibil și pentru populație", a adăugat el.

Potrivit preşedintelui AEI, există trei scenarii pentru criza energetică pe care o traversează România. Iar în cel mai pesimist scenariu, de la toamnă, vor exista creşteri de preţuri de peste 15% la facturile de curent.

"Noi avem în vedere trei scenarii – un scenariu în care, să spunem, lucrurile sunt într-o oarecare normalitate: criza aceasta nu va da peste cap ceea ce se va întâmpla...adică vom putea controla această criză. Asta înseamnă o creștere de trei, 5%.

Avem un scenariu în care criza aceasta va duce la oprirea reactorul 2 de la Cernavodă, la diminuarea în continuare a energiei produsă de hidrocentrale și respectiv, în acest scenariu discutăm de 10 - 15% potențiale oferte mai mari, începând cu luna august 2026 pentru consumatorii casnici.

Şi, un scenariu mai puțin probabil, dar care ia în considerare, dincolo de criza care există în momentul de față în sistem energetic și criza, respectiv creștere de preț care vor fi în această toamnă, această, iarnă pe piața de gaze naturale. Și, în această situație, putem să discutăm de peste 15% potențiale oferte mai mari față de un nivel mediu, pe care îl avem în momentul de față în piața de energie electrică la consumatorul casnic", a menţionat Dumitru Chisăliţă în cadrul intervenţiei telefonice, pe care a avut-o miercuri dimineaţa, la Antena 3 CNN.

România, țara din regiune care plătește cel mai mult pe importul unui MWh

Potrivit datelor oficiale, în a doua parte a zilei crește consumul și, de asemenea, cresc și importurile la prețuri mult mai mari. Dacă, de exemplu, când avem energie solară pe parcursul zilei, deţinem un surplus de aproximativ 1200 - 1300 de megawaţi-oră, aceștia care se duc la export, dar pe bani foarte puțini, inclusiv în Bulgaria – țară care stochează pe timpul zilei energia cumpărată cu bani puțini de la noi și revând seara la prețuri de trei-patru ori mai mari.

Seara, lucrurile se schimbă, pentru că ajungem la un consum de mai bine de 7.000 de megawați-oră la nivel național și suntem nevoiți să importăm mai bine de 2.000 de megawați-oră. Așadar, la orele de vârf, România și Ungaria sunt țările cele mai afectate în acest moment în ceea ce privește producția de energie electrică, așa că importă cu mai bine de 500 euro pe megawatt-oră în aceste zile energia.

Doar Ungaria mai are preţuri așa mari, cum sunt cele din ţara noastră, după ce şi-a oprit o bună parte din producţia de energie din surse nucleare. Centrala nucleară Paks din Ungaria s-a confruntat noaptea trecută cu riscul de a fi oprită complet din nou, dar maghiarii au trecut la limita peste acest impas.

În Bulgaria, prețul maxim nu trece de 300 de euro MWh. Polonia importă, la ore de vârf, cu aproximativ 300 MWh.

Mai spre Vest, prețurile sunt și mai mici. Germania are un preț maxim la import de 200 euro/MWh. La fel și în Austria sau în Franța.

Prețurile mari la import se vor vedea în facturile pe care le vor primi romanii lunile următoare. Inclusiv premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat ca am putea să ne așteptam la facturi mai mari.

Clienții au deja facturi mai mari de plată, odată cu folosirea aparatelor de aer condiționat pe timpul verii, iar valul de căldură extremă din aceste zile crește și mai mult consumul și cheltuielile.

Debitele Dunării se apropie de minimele istorice din anul 1985. Producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier este în scădere. Centrala de la Cernavodă are un reactor oprit și nu este exclus ca și al doilea să fie oprit. Autoritățile se așteaptă ca, odată cu noul val de caniculă, consumul de energie electrică să ajungă săptămâna viitoare, la orele de vârf, chiar și la 7.800 MWh.

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole