Proaspăt câștigător în alegerile preliminare ale alianței socialiștilor, desfășurate în weekend, candidatul la președinția Franței, Raphael Glucksmann, a criticat dur decizia președintelui american, Donald Trump, de a relaxa restricțiile asupra exporturilor de motorină din Rusia, considerând că această măsură avantajează Kremlinul în detrimentul Europei, relatează Politico.
„La conducerea Statelor Unite se află cineva care este fie un idiot util, fie un agent al distrugerii puterii și libertății europene”, a declarat Glucksmann la Summitul pentru Competitivitate organizat la Paris. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne vizează direct pe noi, europenii, iar noi suntem singuri”.
Candidatul francez a insistat și asupra faptului că o victorie a rivalei sale de extremă dreapta, Marine Le Pen, în alegerile prezidențiale din 2027 ar reprezenta o victorie pentru Vladimir Putin și un pas spre „înfrângerea continentului european”.
Le Pen și-a exprimat, anterior, „o anumită admirație” față de Putin, iar partidul său, Rassemblement National, a contractat în 2014 un împrumut de la o bancă având legături cu Rusia. Le Pen a explicat că partidul său a fost nevoit să împrumute bani din străinătate deoarece băncile franceze au refuzat să îl finanțeze și a susținut că împrumutul nu i-a influențat pozițiile politice. Între timp, partidul a rambursat suma.
Deși Le Pen a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, unii aleși ai partidului său continuă să se opună vehement ajutorului pentru Ucraina și susțin consolidarea relațiilor cu Rusia.
Le Pen a declarat, la un eveniment de luna trecută, că Franța ar putea continua să dea Ucrainei instruire și asistență militară, dar că nu își mai poate permite să îi acorde sprijin financiar, având în vedere constrângerile bugetare ale țării.
După cum arată sondajul agregat al Politico, Le Pen are în prezent un avans de peste zece puncte procentuale față de adversarii săi pentru primul tur al alegerilor prezidențiale de anul viitor. Glucksmann ocupă locul al patrulea, în urma fostului prim-ministru Edouard Philippe și a candidatului extremei stângi, Jean-Luc Melenchon.
Alegerile prezidențiale franceze vor avea un al doilea tur dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi în primul tur.
Glucksmann, unul dintre cei mai fervenți susținători ai integrării europene, și-a reafirmat sprijinul pentru crearea unui scut aerian european pentru Ucraina și pentru dezvoltarea unei industrii europene de apărare mai puternice și mai autonome. Această direcție este susținută și de președintele francez, Emmanuel Macron, și se bucură de un sprijin larg în întregul spectru politic francez.
„Timp de decenii, ne-am încredințat suveranitatea și securitatea Statelor Unite, iar acum ne dăm seama ce greșeală a fost”, a spus Glucksmann.
În practică, însă, țările europene rămân divizate în privința posibilității ca statele din afara UE să beneficieze de fondurile europene destinate apărării. Franța conduce eforturile de limitare a accesului țărilor terțe la fondul european pentru competitivitate.
Glucksmann a mai declarat că Europa ar trebui să contracteze împrumuturi comune pentru finanțarea proiectelor de apărare, o propunere pe care Germania și alte state membre ale UE cu politici bugetare conservatoare au fost reticente să o ia în considerare.
În opinia sa, această abordare ar fi preferabilă proiectelor dezvoltate separat între statele membre, precum proiectul franco-german eșuat al unui avion de luptă de nouă generație.
În lipsa investițiilor comune, a avertizat el, „nicio țară europeană, nici măcar Germania, nu va putea face față, pe termen scurt, războiului viitorului” împotriva unor puteri precum China, Rusia și Statele Unite.
„Este o chestiune de viață și de moarte”, a declarat Glucksmann.
Războaie în străinătate, proteste în țară
Într-un interviu amplu, Glucksmann a explicat că, dacă va fi ales președinte în aprilie 2027, politica sa externă se va concentra pe consolidarea relațiilor cu țările din Europa Centrală și de Est, în locul încercărilor de apropiere de lideri precum Putin sau dictatorul chinez, Xi Jinping.
Viitorul președinte, a spus el, „ar trebui să meargă la Varșovia, ar trebui să meargă la Tallinn”, nu la Beijing sau Moscova.
Eurodeputatul l-a criticat frecvent pe Macron pentru că l-a primit pe Putin cu mare fast la Palatul Versailles în 2017 și pentru că, în 2024, l-a dus pe Xi într-o vizită în satul bunicii sale din sud-vestul Franței.
Candidatul de centru-stânga a susținut că Europa trebuie „să profite de poziția sa de forță” în negocierile cu China, în condițiile în care UE încearcă să își reducă deficitul comercial cu această țară, care se ridică la un miliard de euro pe zi.
El a mai declarat că UE ar trebui să își mențină obiectivul de a renunța treptat la vehiculele cu motoare cu ardere internă până în 2035 și să investească în automobile electrice, pentru a nu „abandona” acest sector în favoarea chinezilor.
Glucksmann încearcă să se prezinte alegătorilor drept un viitor președinte francez care îi va înfrunta pe liderii autoritari și care conduc mari puteri mondiale, precum Xi, Putin și Trump.
În contextul startului campaniei prezidențiale, Glucksmann încearcă să își consolideze credibilitatea și în privința problemelor interne.
El a declarat că recentele proteste ale liceenilor, provocate, printre altele, de lipsa profesorilor suplinitori din Franța, de supraaglomerarea claselor și de starea precară a numeroase școli, sunt „perfect legitime și justificate”.
Glucksmann a susținut, de asemenea, că profesorii sunt plătiți prea puțin.