Antena 3 CNN Externe Trump "a cam luat o decizie" despre rachetele Tomahawk pentru Ucraina. "Aș pune câteva întrebări"

Trump "a cam luat o decizie" despre rachetele Tomahawk pentru Ucraina. "Aș pune câteva întrebări"

A.N.
4 minute de citit Publicat la 08:29 07 Oct 2025 Modificat la 10:24 07 Oct 2025
Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii. sursa foto: Getty

Președintele SUA a declarat că a „cam luat o decizie” privind furnizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, în timp ce Danemarca intensifică verificările petroliere după observații de drone, scrie The Guardian într-o analiză.

Președintele american Donald Trump a afirmat că ar dori să afle ce intenționează Ucraina să facă cu rachetele americane Tomahawk înainte de a fi de acord să le furnizeze, deoarece nu dorește să escaladeze războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să vândă rachete Tomahawk unor țări europene care ar fi dispuse să le trimită apoi Ucrainei. Rachetele Tomahawk au o rază de acțiune de 2.500 km, ceea ce ar pune Moscova în raza de lovire a arsenalului ucrainean, dacă Kievul ar primi aceste arme.

Întrebat luni de jurnaliști, la Casa Albă, dacă a luat o decizie privind furnizarea rachetelor, Trump nu a exclus această opțiune și a spus că a „cam luat o decizie”.

„Cred că vreau să aflu ce au de gând să facă cu ele. Aș pune câteva întrebări. Nu vreau să escaladez acel război”, a declarat liderul de la Washington.

Reacția Kremlinului

Kremlinul a salutat luni comentariile lui Trump cu privire la oferta Rusiei de a extinde ultimul tratat nuclear rămas în vigoare între cele două țări, spunând că acestea dau speranțe pentru menținerea acordului după expirarea sa, în februarie.

Luna trecută, președintele Vladimir Putin s-a declarat pregătit să respecte limitele privind armele nucleare impuse prin tratatul New START, semnat în 2010, pentru încă un an, și a cerut Washingtonului să facă același lucru. Întrebat despre propunerea Rusiei, Trump a spus duminică: „Mi se pare o idee bună.”

Danemarca intensifică controalele maritime

Danemarca va spori verificările de mediu asupra petrolierelor care traversează strâmtoarea dintre Marea Baltică și Marea Nordului, pentru a combate așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, a anunțat luni Copenhaga.

Peste 60.000 de nave trec anual pe lângă Skagen, în nordul Danemarcei, iar zeci dintre ele sunt suspectate că fac parte dintr-o flotilă de vase uzate folosite de Moscova pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse exporturilor de combustibili fosili.

Anunțul vine după ce o navă, presupusă a face parte din această flotă, a fost legată de observații misterioase de drone deasupra Danemarcei luna trecută, ceea ce a dus la închiderea temporară a unor aeroporturi, pe fondul tensiunilor crescute dintre est și vest.

Atacuri și contraatacuri

Rusia a declarat luni că un atac ucrainean a ucis două persoane în orașul de graniță Belgorod, după ce Kievul a lansat unul dintre cele mai ample atacuri nocturne de până acum, iar ambele tabere au raportat pene masive de curent.

Kievul a promis să intensifice atacurile pe teritoriul rus, în special asupra infrastructurii petroliere, considerându-le un răspuns legitim la bombardamentele zilnice rusești asupra orașelor și rețelelor energetice ucrainene, care au lăsat milioane de oameni fără curent și căldură.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât 251 de drone ucrainene peste noapte – unul dintre cele mai mari numere de la începutul invaziei din februarie 2022.

Lovituri ucrainene în adâncul teritoriului rus

Dronelor și rachetelor ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit o uzină majoră de muniții, un terminal petrolier strategic și un depozit important de arme aflat în spatele frontului, a anunțat luni armata ucraineană.

Uzina Sverdlov, din regiunea Nijni Novgorod, vestul Rusiei, a fost lovită peste noapte, producând explozie multiple și un incendiu. Fabrica aprovizionează forțele ruse cu muniție de aviație și artilerie, bombe aeriene și muniții antiaeriene și antitanc.

Ucraina a lovit, de asemenea, un terminal petrolier din Crimeea ocupată și un depozit de muniții al Armatei 18 ruse, a precizat Statul Major ucrainean.

Lupte la Pokrovsk

Grupuri de sabotaj ruse operează în orașul ucrainean Pokrovsk, din estul țării, unde forțele celor două părți s-au ciocnit intens, potrivit unui comandant ucrainean de drone.

Dmytro Lavro, comandant adjunct în Brigada 25 Aeropurtată, a declarat că luptele se dau „atât la sol, cât și în aer” pentru controlul orașului, considerat un nod strategic pentru apărarea Kievului pe frontul de est.

Componente occidentale în armele rusești

Ucraina a identificat zeci de mii de piese străine, unele de proveniență occidentală, în dronele și rachetele rusești lansate asupra sa în weekend, a declarat luni Zelenski.

„În timpul atacului masiv combinat asupra Ucrainei, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de armament care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate”, a spus președintele pe rețelele sociale.

Cazul Nord Stream

Un tribunal polonez a decis luni că scafandrul ucrainean căutat de Germania pentru presupusa implicare în exploziile care au avariat gazoductul Nord Stream va rămâne în arest încă 40 de zile, potrivit avocatului său.

Volodimir Z. a fost arestat lângă Varșovia marțea trecută. Inițial, tribunalul decisese ca el să fie reținut timp de șapte zile, dar luni a fost prelungită perioada de arest până la o decizie privind extrădarea în Germania, în baza unui mandat european de arestare.

Fondurile ruse înghețate și Ucraina

Orice decizie a Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina trebuie să respecte dreptul internațional, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

UE caută o soluție pentru a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei, folosind o parte din cele 210 miliarde de euro din activele suverane ruse blocate în Occident după invazia din 2022.

Deoarece confiscarea directă ar fi ilegală, liderii europeni lucrează la un plan de investire a acestor fonduri în obligațiuni fără cupon emise de Comisia Europeană, garantate de guvernele statelor membre.

Fondurile generate ar urma să fie folosite pentru a oferi Ucrainei un „împrumut de reparații”, destinat refacerii țării după război.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole