Petrolul Brent urcă la 100 de dolari barilul, după ce planurile de eliberare a rezervelor nu reușesc să calmeze temerile privind aprovizionarea, alimentate de războiul cu Iranul
Prețurile petrolului au crescut cu peste 8% joi, iar cotația Brent a atins 100 de dolari pe baril, în condițiile în care traderii nu sunt siguri că punerea pe piață de petrol din rezervele guvernamentale ar putea compensa șocul major de aprovizionare provocat de războiul din Orientul Mijlociu, scrie CNBC.
West Texas Intermediate a urcat cu 8,8%, până la 95 de dolari pe baril, în timp ce Brent, reperul global, era tranzacționat cu aproximativ 8,88% mai sus, la 100 de dolari, chiar și după ce Agenția Internațională a Energiei (AIE) a anunțat cea mai mare eliberare de urgență de rezerve de țiței din istorie.
AIE a anunțat miercuri că cele 32 de state membre vor elibera 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență, marcând cea mai mare retragere coordonată de stocuri de la înființarea agenției, după embargoul petrolier din 1973.
Totodată, Statele Unite au anunțat că vor elibera 172 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol, iar secretarul pentru Energie, Chris Wright, a declarat că livrările ar putea începe săptămâna viitoare și că procesul ar urma să dureze aproximativ 120 de zile.
Piața petrolului a ignorat în mare parte aceste anunțuri, iar prețurile au continuat să crească, ceea ce arată scepticismul traderilor că aceste măsuri ar putea acoperi deficitul de aprovizionare, dacă fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz rămân perturbate.
„Prețurile sunt încă într-o fază de panică. În cotații se regăsesc multă emoție, teamă și incertitudine”, a declarat Pavel Molchanov, strateg senior de investiții la Raymond James.
Saul Kavonic, analist pe energie la MST Marquee, a spus că eliberarea record a rezervelor strategice de către AIE ar acoperi cel mult un sfert din deficitul zilnic de 20 de milioane de barili provocat de închiderea Strâmtorii Hormuz.
„Însă decizia AIE arată și cât de grav este riscul unei penurii de petrol, sugerând că agenția nu crede că războiul se va încheia prea curând, iar stocurile eliberate acum vor trebui refăcute ulterior, ceea ce indică prețuri mai mari chiar și după încheierea conflictului”, a spus el pentru CNBC.
Aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol trece prin Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de piețele globale.
Unul dintre principalele motive pentru care piețele sunt agitate este incertitudinea legată de viteza cu care aceste volume de petrol vor ajunge efectiv pe piață, spun veterani ai industriei.
Una dintre marile necunoscute: Cât va dura până când cele 400 de milioane de barili vor fi livrate fizic pe piață
Deși anunțul AIE marchează o intervenție fără precedent, agenția nu a oferit detalii despre ritmul în care fiecare țară își va elibera rezervele sau despre modul în care petrolul va fi distribuit.
„Una dintre marile necunoscute este cât va dura până când cele 400 de milioane de barili vor fi livrate fizic pe piață. Patru sute de milioane este o cantitate uriașă, dar ne confruntăm cu cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol cel puțin din anii 1970 încoace, așa că avem nevoie de mult petrol și îl vrem rapid”, a spus Molchanov.
Rezervele strategice sunt deținute separat de fiecare stat membru AIE, ceea ce înseamnă că limitările tehnice și logistice ar putea încetini fluxul de petrol.
Molchanov estimează că ar putea trece între 60 și 90 de zile până când petrolul va ajunge într-o măsură relevantă pe piață, mai mult decât sperau traderii care mizau pe un efect rapid.
Incertitudinile legate de petrol și de noile tarife comerciale zguduie piețele globale
Prețurile petrolului au închis miercuri cu peste 4% în creștere, în timp ce piețele americane au avut o evoluție mixtă după ce mai multe nave comerciale au fost atacate în largul coastelor Iranului.
Și piețele europene au închis pe scădere miercuri, în timp ce contractele futures de pe bursele americane au coborât.
Planurile de a elibera cea mai mare rezervă strategică de petrol din istorie transmit un semnal clar, că piețele energetice se pregătesc pentru un conflict în Orientul Mijlociu care ar putea dura mult mai mult decât se credea inițial.
Petrolul este doar o parte a problemei
Închiderea Strâmtorii Ormuz a perturbat și transporturile de îngrășăminte încă de la sfârșitul lunii trecute, crescând riscul unor costuri agricole mai mari și, în cele din urmă, al unei inflații alimentare.
Peste o treime din îngrășămintele tranzacționate la nivel global trec prin această strâmtoare, ceea ce o face o rută esențială pentru lanțurile de aprovizionare agricole. Momentul este critic, deoarece îngrășămintele sunt aplicate la începutul ciclului agricol și influențează recoltele de mai târziu din an. În contextul în care și alte materii prime, precum aluminiul, sunt afectate, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea lovi și mai puternic lanțurile de aprovizionare și s-ar putea transforma într-un punct de inflexiune pentru economia mondială.
Ca și cum volatilitatea piețelor globale nu ar fi fost suficientă, administrația Trump a lansat miercuri investigații comerciale care vizează peste 12 țări, cu scopul de a înlocui tarifele președintelui Donald Trump, declarate recent ilegale de Curtea Supremă. Anchetele vor fi desfășurate în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974, care permite Statelor Unite să impună tarife pentru bunurile importate din economii care ar fi implicate în practici comerciale incorecte. Printre economiile asiatice vizate se numără China, Japonia, India, Taiwan, Vietnam, Coreea de Sud, Singapore, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, Bangladesh și Thailanda.
Cu alte cuvinte, piețele energetice sunt volatile, lanțurile de aprovizionare se înăspresc, iar tensiunile comerciale se reaprind. Rareori piețele globale pot gestiona simultan toate aceste trei probleme.