Viața de după Viktor Orban. Odată cu plecarea țapului ispășitor, Europa este obligată să fie, în sfârșit, sinceră cu ea însăși

Viața politică europeană după Viktor Orban înseamnă că, pe viitor, liderii UE nu vor mai avea pe cine să dea vina în afară de ei înșiși. Când liderii Uniunii Europene au ajuns în Cipru pentru două zile de discuții, atmosfera era la fel de senină ca insula mediteraneană care îi găzduia. Însă, după discuții intense despre clauza de apărare reciprocă a blocului comunitar, politica energetică și bugetul pe șapte ani, în valoare de 1.800 de miliarde de euro, șefii de stat și de guvern ai Europei au fost nevoiți, în cele din urmă, să fie sinceri cu ei înșiși: problemele lor și diferențele de opinie dintre ei sunt mult mai mari decât probema unui singur om.

„Orban a fost, în anumite privințe, probabil țapul ispășitor în spatele căruia se ascundea toată lumea”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat Politico, la summit. În viitor, liderii vor trebui „să spună clar și sincer ce intenții au”.

Iar pe parcursul celor două zile de discuții, sinceritatea a început treptat să iasă la suprafață.

Primele fisuri au apărut în privința Ucrainei

În timp ce unii lideri s-au pronunțat în favoarea aderării rapide a Kievului la Uniunea Europeană, alții au fost mai degrabă tentați să apese frâna. Premierul croat Andrej Plenković i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în prima zi a reuniunii de la Ayia Napa, o doză de realism, spunându-le jurnaliștilor că aderarea Ucrainei la UE în viitorul apropiat pur și simplu nu este „realistă”, dacă experiența îndelungată a Croației în drumul spre aderare este un reper.

A urmat apoi tema energiei. Liderii UE au discutat, joi seară, despre „măsuri pe termen scurt” pentru a face față șocului energetic global provocat de războiul din Orientul Mijlociu, însă, în cele din urmă, au decis să amâne decizia. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că miniștrii de finanțe se vor întâlni și vor veni cu „propuneri foarte concrete” peste aproximativ o lună. „Sperăm să avem un acord de principiu până în iunie”, a adăugat el.

Însă continentul se confruntă deja cu lipsa combustibilului pentru avioane, iar comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a avertizat marți că statele ar putea fi nevoite să își împartă rezervele de urgență.

„O negociere extrem de dificilă”

Aceasta a fost doar prima zi. Dacă ziua întâi a fost dedicată securității, energiei și subiectului mereu delicat al extinderii UE, ziua a doua a adus partea cea mai complicată: discuțiile despre bani. Deși ar putea părea un subiect mai puțin dur decât geopolitica, bugetul s-a dovedit la fel de tensionat.

Premierul olandez Rob Jetten le-a spus jurnaliștilor, înaintea discuțiilor din a doua zi, că bugetul pe termen lung al Bruxellesului are nevoie de „modernizare” și că „dimensiunea bugetului trebuie redusă substanțial”. El a fost susținut de cancelarul german Friedrich Merz.

Această poziție îi pune în opoziție cu alte state membre, precum Polonia, care vor să alimenteze mai consistent bugetul UE, dar și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a pledat ferm pentru un buget mare. „Ori vorbim despre contribuții naționale mai mari, ori despre o capacitate de cheltuire mai mică. Acestea sunt singurele opțiuni”, le-a spus ea jurnaliștilor, într-o conferință de presă organizată după încheierea reuniunii.  

Premierul italian Giorgia Meloni a rezumat situația, spunându-le jurnaliștilor că bugetul este „o negociere extrem de dificilă”.

Un oficial european, care a vorbit sub protecția anonimatului despre negocierile sensibile, a declarat pentru Politico că, în discuțiile de vineri, au existat dezacorduri între lideri și în privința momentului în care ar trebui să înceapă rambursarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, principala componentă a planului de relansare post-pandemie al UE. Iar pentru asta nu a fost nevoie de Orbán.

Luna de miere s-a terminat

Asta nu înseamnă că liderii nu au găsit și puncte comune. Câțiva și-au exprimat optimismul privind șansele UE de a ajunge la consens fără premierul ungar combativ.

„Pentru prima dată după mulți ani, nu mai sunt ruși în sală”, a scris premierul polonez Donald Tusk pe rețelele sociale, făcând aluzie la apropierea lui Orban de președintele Vladimir Putin. „O ușurare uriașă.”

Premierul eston Kristen Michal a declarat pentru Politico că, fără Orbán în sală, liderii trec printr-o perioadă ca de lună de miere. „Se simte energia pozitivă”, a spus el. „Viktor Orbán era într-o anumită măsură un simbol, nimic personal, dar simbolul era acela al cuiva aflat în interiorul Uniunii Europene, bucurându-se de tot ce oferă UE, dar, în același timp, luptând împotriva Uniunii Europene.” „Iar acum, această moștenire este în afara sălii. Aș spune că da, se simte. Toată lumea vorbește despre ce se va întâmpla mai departe în Europa.”

Ce se va întâmpla mai departe depinde de capacitatea liderilor de a-și depăși diferențele, de la aderarea Ucrainei până la finanțele blocului comunitar. Fiind o reuniune „informală” a liderilor, adică o întâlnire fără o declarație comună la final, discuțiile de două zile din Cipru nu aveau cum să fie un summit la care să se ia decizii majore.

Aceste decizii vor fi luate la un summit formal, pe 18 iunie, peste aproximativ două luni, într-un decor mult mai puțin spectaculos: Bruxelles. Până atunci, entuziasmul produs de plecarea lui Orbán se va fi risipit cu adevărat, iar liderii vor avea nevoie să mai fie mai sinceri ca niciodată.