Jane Fonda declară că achiziția Warner Bros Discovery de către Netflix amenință întreaga industrie
Publicat acum 1 ora si 14 minute
Timp de aproape patru decenii, s-a crezut că Elsa Lanchester, devenită o legendă a filmelor de groază după rolul principal din ”Mireasa lui Frankenstein”, fusese incinerată, iar cenușa ei presărată în ocean. Însă Scott Michaels, fondatorul Dearly Departed Tours, a descoperit recent că rămășițele sale au fost de fapt depuse într-o grădină de trandafiri, sub numele ei de căsătorie, Elsa Lanchester Laughton, scrie BBC.
„Timp de aproape 40 de ani nimeni nu făcuse legătura. Până acum”, spune Michaels. În vârstă de 63 de ani, el este un expert căutat pentru producții despre vedete decedate și crime celebre, el a colaborat și la filmul lui Quentin Tarantino Once Upon a Time in Hollywood, inspirat de asasinatele familiei Manson. Muzeul său, devenit o atracție locală până la închiderea din timpul pandemiei, adăpostea o colecție excentrică de artefacte, printre care și mașina Buick Electra în care a murit Jayne Mansfield, în 1967.
Pasionat de vedetele uitate ale Hollywoodului, Michaels a organizat de-a lungul anilor evenimente și strângeri de fonduri în memoria unor actori marginalizați, precum Schlitzie („Pinhead” din Freaks) sau Ken Weatherwax („Pugsley” din serialul The Addams Family). Această pasiune l-a determinat să investigheze soarta Elsei Lanchester.
Născută pe 28 octombrie 1902, în Lewisham, Londra, Lanchester a jucat încă de copil în piese de teatru și cabaret, înregistrând chiar și cântece și balade victoriene. La 25 de ani l-a cunoscut pe actorul Charles Laughton, cu care s-a căsătorit. Cei doi au jucat împreună în The Private Life of Henry VIII (1933), film pentru care Laughton a câștigat Oscarul pentru Cel mai bun actor.
Laughton a interpretat ulterior rolul principal în The Hunchback of Notre Dame (1939), iar cei doi au colaborat la 12 filme, inclusiv Witness for the Prosecution (1957), pentru care au fost amândoi nominalizați la Oscar. Lanchester fusese nominalizată anterior, în 1949, pentru Come to the Stable. După moartea soțului ei, în 1962, actrița și-a continuat cariera, apărând în mai multe producții Disney, printre care Mary Poppins și That Darn Cat!
Actorul Bruce Davison, care a jucat alături de Lanchester în Willard, unde ea interpreta rolul mamei autoritare, își amintește cu drag de colaborarea lor și de umorul inconfundabil al actriței. „Mi-a spus: ‘Când un regizor îți spune o prostie, răspunde-i «Ooooh, foarte interesant, lasă-mă să încerc asta!» – și apoi fă exact ce vrei tu!’”, povestește Davison, râzând.
El mai amintește un moment care i-ar încânta pe fanii filmelor de groază: „Aveam o cameră Super 8 și am filmat-o o dată pe scări, a recreat pentru mine privirea aceea a Miresei, acel zâmbet disprețuitor! Era mândră de rolul din The Bride of Frankenstein; știa cât de mult însemna pentru ea.”
Legenda „Miresei lui Frankenstein” și misterul cenușii
Deși rolul său de doar șapte minute, fără replici, alături de Boris Karloff, i-a asigurat un loc în istoria cinematografiei, ceea ce s-a întâmplat cu rămășițele sale după moarte a fost, mult timp, un mister.
În autobiografia sa, Lanchester a scris că nu îi plăcea locul de înmormântare al soțului ei, în cimitirul Forest Lawn Hollywood Hills. De aceea, a declarat că preferă să fie incinerată fără ceremonie, motiv pentru care mulți au presupus că cenușa i-a fost împrăștiată.
Scott Michaels, născut și crescut în Detroit, spune că interesul său pentru moarte a început devreme. „Aveam trei ani când am văzut pentru prima dată o înmormântare și am întrebat mama: «Mergem la circ?»”, povestește el. Crescut într-o zonă periculoasă a orașului, a fost martor la numeroase accidente rutiere – o experiență care i-a marcat viața și l-a inspirat să-și construiască o carieră dedicată memoriei celor dispăruți.
În timpul cercetărilor sale regulate prin certificate vechi de deces, Michaels a descoperit că cenușa Elsei Lanchester fusese, de fapt, depusă de agentul ei, Herschel Green, la Valhalla Memorial Park din North Hollywood. „Poate că, în fond, ei nu-i păsa prea mult ce se întâmpla după ce pleca dintre noi”, spune el.
În mai puțin de 36 de ore, Michaels a reușit să strângă prin crowdfunding fondurile necesare pentru a instala o placă memorială oficială care să onoreze această legendă a filmului horror. Ceremonia de inaugurare va avea loc pe 28 octombrie, chiar de ziua ei de naștere. „Am vrut să o sărbătoresc la 123 de ani de la naștere”, spune Michaels. „Și, sincer, am uitat că ziua ei e chiar cu câteva zile înainte de Halloween.”
Interesul pentru Elsa Lanchester a renăscut anul acesta, când studiourile Universal au lansat ediții speciale și produse comemorative pentru a marca 90 de ani de la The Bride of Frankenstein. În iulie, o placă memorială albastră a fost dezvelită la casa copilăriei sale din Battersea, Londra, o placă ce o onorează și pe mama sa, Edith, socialistă, feministă și sufragetă.
Pentru Scott Michaels, această redescoperire nu este doar o curiozitate istorică, ci o formă de recunoaștere pentru o femeie care a rămas în memoria colectivă drept singura mare vedetă feminină a filmelor horror clasice produse de Universal. „Mulți uită că, în Bride of Frankenstein, ea o interpretează și pe Mary Shelley, cea care spune povestea omului ce încearcă să se joace de-a Dumnezeu”, amintește el.
Astfel, la aproape patru decenii de la moarte, Elsa Lanchester revine, simbolic, în lumina reflectoarelor, nu doar ca „Mireasa din Frankenstein”, ci ca una dintre cele mai fascinante și complexe figuri din istoria filmului.