Curtea Constituţională a Românei analizează duminică sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraţilor. Ședința este programată pentru ora 13:00, relatează Agerpres.
Decizia de sesizare a CCR a fost luată la începutul lunii decembrie, în unanimitate, de judecătorii Înaltei Curți. Magistraţii au fost convocaţi în cadrul Secţiilor Unite de către preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia asupra proiectului legislativ. Cei 102 judecători prezenţi au votat toţi în favoarea sesizării Curţii Constituţionale.
Potrivit unui comunicat al ÎCCJ, legea ar discrimina magistraţii în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta independenţa justiţiei, ar elimina în fapt pensia de serviciu pentru magistraţi, ar încălca standardele internaţionale stabilite de CJUE şi CEDO, precum şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale. Totodată, documentul invocă ambiguităţi şi lipsă de claritate legislativă, incompatibile cu principiile unui stat de drept.
„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.
Judecătorii mai susțin că noua lege creează un regim dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în raport cu alte profesii aflate în situații similare. În plus, reclamă lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive care însoțește proiectul.
„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, arată ICCJ.
Guvernul a aprobat noul proiect care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și stabilește că pensia nu poate depăși 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Documentul a primit aviz negativ din partea CSM. Magistrații au cerut ca pensia să fie aproape echivalentă cu ultimul salariu, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca plafonul să rămână la 70%.
Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, după ce ÎCCJ a sesizat CCR. Curtea a stabilit atunci că Executivul nu a solicitat la timp avizul, chiar dacă acesta era consultativ.