Consiliul European a adoptat recent o nouă directivă privind combaterea spălării banilor prin care se introduc noi dispoziții de drept penal care vor perturba și vor bloca accesul infractorilor la resurse financiare, inclusiv cele utilizate pentru activități teroriste.
Noile prevederi includ:
- stabilirea de norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor legate de spălarea de bani;
- pedeapsă maximă cu închisoarea de 4 ani;
- judecătorii pot impune sancțiuni și măsuri suplimentare;
- posibilitatea de a trage la răspundere entitățile juridice pentru anumite activități de spălare a banilor;
- înlăturarea obstacolelor din calea cooperării judiciare și polițienești transfrontaliere, prin introducerea de dispoziții comune care urmăresc perfecționarea investigațiilor.
După publicarea directivei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene statele membre au la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.
Europarlamentarul britanic Neena Gill a declarat, în exlusivitate la Be EU, că au fost multe cazari de spălare de bani în ultima vreme la nivelul Uniunii Europene și că anumite bănci au fost deja amendate.
Gill afirmă că nu se fac destul controale, în condițiile în care riscurile ca banii să fie folosiți în scopuri ilegale este uriaș.
"Nu se fac destule controale și, în al doilea rând, există îngrijorarea că totul are legătură cu terorismul, cu lupta împotriva terorismului, pentru că dacă banii se mișcă atât de ușor ei pot alimenta buzunarul teroriștilor", a spus Neena Gill.
Potrivit europarlamentarului român Theodor Stolojan, cea mai bună propunere este transparența.
"În cadrul Parlamentului European s-a instituit o comisie specială pentru a analiza aceste fenomeni și a veni cu o serie de propuneri. Evident că propunerea cea mai bună este transparența. Deci. cum reușim să avem o transparență pe aceste operațiuni ilicite care se fac și prin care circulă asemena fonduri.
Cunoaștem deja ca s-a introdus și în România obligativitatea de a face cunoscut unei țări, de către toate celelalte țări, ce conturi există de către persoanele fizice în special și alte instituții în țările respective și a comunica, de exemplu în România, ce venituri, ce sume se derulează prin aceste conturi.
Este o primă măsură care e adoptată. Nu numai UE trebuie să ia astfel de măsuri", a precizat Theodor Stolojan.
