Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a declarat, sâmbătă, în emisiunea Be EU de la Antena 3 CNN, că România a reușit să obțină o finanțare de aproximativ 50 de milioane de euro pentru construcția primei fabrici de inteligență artificială din țară.
El a vorbit și despre impactul inteligenței artificiale.
„În primul rând, trebuie să înțelegem fenomenul: care este impactul generat de inteligența artificială și cum ne putem asigura că statele și guvernele controlează tot ceea ce înseamnă procesul de difuzare și acces la inteligența artificială. Mă refer aici la accesul pentru minori, la integrarea inteligenței artificiale în zona profesională, la folosirea datelor noastre cu caracter personal și la modul în care administrațiile vor integra această tehnologie pentru a deveni mai eficiente.
Toate aceste elemente sunt reglementate astăzi la nivel european, dar nimeni nu poate anticipa evoluțiile inteligenței artificiale.
Contextul acesta este crucial pentru noi: să avem discuții ample, dar și să acționăm din timp. În mod special, m-aș asigura că avem acces la bazele de date ale acestor sisteme de inteligență artificială - adică să fie folosite doar date care pot fi utilizate în acest scop, nicidecum date cu caracter personal.
M-aș asigura, de asemenea, că inteligența artificială este folosită adecvat, profesioniștii investind în formare profesională - atât pentru cei mici, cât și pentru profesori, angajați și funcționarii publici - în așa fel încât această tehnologie să fie integrată eficient, cu scopul de a face bine.
Pentru că despre asta este vorba aici: trebuie să ne implicăm suplimentar, atât la nivel european, cât și la nivel național, pentru că toate palierele sunt importante”, a declarat Victor Negrescu.
Negrescu: „Este prima oară când România are o investiție publică într-o fabrică dedicată inteligenței artificiale”
Oficialul european a mai precizat că fabrica de inteligență artificială este o premieră pentru România și va fi coordonată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București și Universitatea Politehnică din București, împreună cu parteneri publici și privați.
„Sunt autorul unui demers foarte important pentru țara noastră: România a reușit să obțină o finanțare de aproximativ 50 de milioane de euro pentru construcția primei fabrici de inteligență artificială din țară - un program european.
Deși România a încercat în repetate rânduri să aplice pentru această finanțare, până acum nu a reușit. Am coordonat grupul de lucru care a aplicat pentru a accesa acești bani, iar România încearcă să investească și în dezvoltarea tehnologiei, dar și într-un control public, transparent, în ceea ce privește această transformare care va afecta și viața copilului meu, și viața celor care ne urmăresc acum”, a mai declarat Victor Negrescu.
De asemenea, proiectul va permite procesarea datelor publice și private la nivel național și va sprijini companiile și instituțiile care nu au resurse pentru tehnologie de înaltă performanță.
„În primul rând, această tehnologie este extrem de costisitoare - atât pentru achiziționarea calculatoarelor de mare performanță, cât și pentru bazele de date. Din nefericire, companiile din România nu au această capacitate. Și tot din nefericire, România nu este foarte atractivă pentru astfel de investiții, din cauza costurilor mari ale energiei comparativ cu alți competitori europeni.
În acest context, singura soluție este atragerea banilor europeni. Practic, este prima oară când România are o investiție publică într-o fabrică dedicată inteligenței artificiale.
Proiectul este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București și Universitatea Politehnică din București, împreună cu parteneri publici și privați. Odată instalate, aceste calculatoare pot procesa date - fie publice, fie private.
De exemplu, Ministerul Finanțelor ar putea încărca datele în sistem, pentru a fi procesate împreună cu specialiști din sectorul public și privat, generând soluții pentru o colectare mai eficientă.
Totodată, o companie privată mică, care nu își permite un calculator de mare viteză, ar putea folosi acest sistem pentru a analiza propria bază de date și a dezvolta strategii mai bune de creștere.
Toate acestea vor fi posibile datorită acestui proiect, care ne ajută să recuperăm decalajul tehnologic. Următoarea țintă este ca România să acceseze Gigafactory Est, un proiect de peste 1 miliard de euro.
Avem deja un proiect dedicat regiunii Mării Negre, la care contribui și eu. Este esențial ca România să nu rateze aceste oportunități de finanțare, pentru că, dacă pierdem aceste momente, lumea se mișcă înainte, iar recuperarea ne va costa extrem de mult - bani care ar urma să vină din bugetul de stat.
Știm cu toții că, din nefericire, nu avem resursele necesare”, a încheiat acesta.
Ştiri video recomandate
