Deşi este singura echipă sud-americană rămasă în cursă, Argentina nu se bucură de susţinerea vecinilor săi în finala Cupei Mondiale de duminică. Dimpotrivă: din Brazilia până în Mexic, tot mai mulţi latino-americani şi-au declarat sprijinul pentru Spania, o schimbare de atitudine alimentată de scenele rasiste ale unor suporteri argentinieni, dar şi de o rivalitate fotbalistică tot mai aprinsă şi de resentimente vechi de un secol. „Au început să apară fisuri”, explică sociologul argentinian Nicolás Cabrera – fisuri care au transformat simpla alegere a echipei favorite într-un subiect încărcat de tensiuni, scrie The Guardian.
Jurnalista şi editorialista braziliană Julia Duailibi scrie de obicei despre politică în rubrica sa săptămânală din O Globo, unul dintre principalele cotidiene braziliene, dar joia trecută a abordat un alt subiect: motivul pentru care nu va susţine vecina Argentina în finala Cupei Mondiale.
„Am fost dintotdeauna o admiratoare a hermanos (aşa cum îi alintă brazilienii pe argentinieni) şi mi-ar fi plăcut să încurajez o echipă sud-americană”, a scris ea în dimineaţa de după dramatica victorie a Argentinei în semifinala cu Anglia. „Dar recunosc că scenele rasiste ale unei minorităţi dintre suporteri şi tăcerea majorităţii de pe teren mi-au întors stomacul pe dos”.
Poziţia ei este doar un exemplu al unui sentiment larg răspândit: în toată America Latină, mulţi oameni şi-au declarat susţinerea pentru Spania în finala de duminică. Rasismul unor suporteri argentinieni a fost invocat drept unul dintre motive, dar nu singurul.
„În trecut, oamenii erau mai înclinaţi să susţină o echipă latino-americană împotriva uneia europene, dar lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimii ani”, spune Nicolás Cabrera, sociolog şi antropolog argentinian care şi-a dedicat cariera academică studiului suporterilor de fotbal din America Latină.
Anterior, explică el, această atitudine se limita în mare parte la rivalele tradiţionale ale Argentinei din regiune – în primul rând Brazilia, dar şi Uruguay şi Chile –, însă mai recent s-a extins la unii mexicani, columbieni şi ecuadorieni.
„Fisurile au început să apară din mai multe motive”, spune Cabrera, stabilit de zece ani la Rio de Janeiro, unde este lector universitar şi cercetător.
În primul rând, este vorba de faptul că Argentina a fost, de departe, cea mai de succes naţională din America Latină în ultimii ani, ajungând în trei dintre ultimele patru finale ale Cupei Mondiale şi câştigând cel puţin una dintre ele. În aceeaşi perioadă, vecinele sale au avut parte de eliminări mult mai timpurii – inclusiv Brazilia, care nu a mai ajuns într-o finală de Cupă Mondială de la câştigarea celui de-al cincilea titlu al său, un record, în 2002.
Argentina îl are, în plus, pe starul care ridică trofee şi cucereşte inimi în toată lumea de două decenii: Lionel Messi, care, chiar şi la 39 de ani, a fost unul dintre jucătorii de referinţă ai acestei ediţii.
Cabrera vede rivalitatea tot mai puternică şi ca o consecinţă a numărului tot mai mare de meciuri dintre cluburi – turneul continental Copa Libertadores avea în jur de 20 de echipe până în anii 1990; astăzi, incluzând tururile preliminare, concurează aproape 50.
„Pe măsură ce echipele noastre joacă tot mai des unele împotriva altora, suporterii încep să se aţâţe reciproc”, spune el.
Dar Cabrera adaugă că şi reţelele sociale şi-au adus contribuţia: „Discursul instigator la ură, rasismul, xenofobia şi discriminarea au început să circule în moduri care înainte erau mai marginale şi mai puţin vizibile”.
E greu să existe un meci între cluburi din Argentina şi Brazilia fără să apară măcar un clip cu un suporter argentinian făcând gesturi de maimuţă la adresa brazilienilor. Dar asta e departe de a fi ceva nou: în 1920, în ajunul unui amical dintre cele două echipe, un ziar argentinian publica o caricatură care îi înfăţişa pe jucătorii brazilieni ca pe nişte maimuţe.
În ultimele luni, mai mulţi turişti argentinieni au fost arestaţi în Brazilia pentru „insultă rasială”, infracţiune prevăzută de legea braziliană. În timp ce sărbătorea victoria ţării sale asupra Angliei, un turist argentinian a fost filmat în statul Bahia, din nord-estul Braziliei, făcând gesturi de maimuţă la adresa unui brazilian de culoare. El nu a fost arestat şi ar fi revenit deja în Argentina.
Ceea ce înainte se limita la străzi şi la tribunele meciurilor din Copa Libertadores şi Copa Sudamericana s-a revărsat şi la Cupa Mondială – inclusiv incidentele care l-au implicat pe influencerul american IShowSpeed la meciul Argentinei cu Capul Verde. Tocmai acesta a fost momentul care a determinat-o pe Duailibi să facă o pauză de la politică pentru a scrie despre Argentina.
„Ştiu că nici Brazilia nu este un model în această privinţă, că mai avem un drum lung de parcurs în ceea ce priveşte rasismul, dar măcar cadrul nostru legal este mult mai eficient decât al lor”, a spus ea. Argentina nu are o lege care să incrimineze explicit rasismul.
Controversele nu se rezumă la Brazilia sau la tribune. În timp ce îşi sărbătoreau titlul câştigat la Copa América 2024, jucătorii Argentinei au intonat cântece rasiste şi homofobe la adresa unor membri ai echipei Franţei, pe care o învinseseră în finala Cupei Mondiale din 2022. În timpul actualei ediţii, un cunoscut jurnalist argentinian a declarat într-o emisiune televizată că îi urăşte pe mexicani „din tot sufletul”. Cu câteva zile mai devreme, el susţinuse şi că, în timpul unui meci dintre Mexic şi Ecuador, ecuadorienii jucaseră de frică, după ce ar fi fost „ameninţaţi cu moartea” de un cartel de droguri mexican. Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a catalogat aceste afirmaţii drept „scandaloase”.
Deşi condamnă incidentele rasiste care i-au implicat pe unii argentinieni, Fábio Luís Barbosa dos Santos, istoric brazilian specializat în America Latină, spune că acestea nu îl vor împiedica să susţină ţara vecină în finală.
„Dacă problema este rasismul, atunci nu ai putea susţine nici Spania”, afirmă el, amintind nu doar de trecutul colonial al Spaniei, în cursul căruia aceasta a profitat de pe urma sclaviei africanilor şi a descendenţilor lor, ci şi de nenumăratele cazuri recente de abuzuri rasiste îndreptate împotriva fotbalistului brazilian Vinícius Júnior de către suporteri din La Liga, la aparițiile sale pentru Real Madrid.
Santos a spus că o va susţine pe Argentina „pentru că suntem ţări legate între ele prin trecutul nostru colonial, prin dictaturi şi acum prin extrema dreaptă”, remarcând că, în timp ce Argentina îl are pe preşedintele Javier Milei, Brazilia l-a avut până de curând pe Jair Bolsonaro într-o poziţie echivalentă. „Nenorocirile lor sunt şi ale noastre, aşa cum ar trebui să fie şi bucuriile lor”, a adăugat el.
Este departe de a fi singurul brazilian care susţine Argentina în finală.
João Felipe Jr, în vârstă de 32 de ani, şofer pe o platformă de ride-sharing, va parcurge peste 430 de kilometri, de la Rio de Janeiro până la São Paulo, pentru a urmări meciul într-un bar fondat de argentinieni, care a devenit viral după ce a primit zeci de brazilieni ce au ales, la rândul lor, să susţină ţara vecină.
„A fost un meci Brazilian-Argentina pe Maracanã acum trei ani la care am asistat alături de suporterii argentinieni”, a povestit Felipe Jr, care a catalogat drept „aberaţii” avalanşa de meme-uri şi teorii ale conspiraţiei de pe reţelele sociale, potrivit cărora Argentina ar fi fost favorizată de FIFA.
„Merită să fie în finală, mai ales datorită a ceea ce face Messi. Pentru mine, totul are legătură cu el. Când se va retrage, voi înceta să mai susţin Argentina”, a spus el.
