2017 este anul premergător sărbătoririi unui secol de la Marea Unire. Dincolo de pregătirile pentru a serba cum se cuvine acest eveniment, este un bun prilej să facem bilanțul țării noastre și să decidem cine și cum vrem să fim în viitor.
După aproape o jumătate de secol de totalitarism, prin aderarea la NATO și Uniunea Europeană, România a revenit de jure în tabăra democrațiilor occidentale. Suntem acum parte a structurilor internaționale în care se iau decizii importante și avem o umbrelă de securitate din punct de vedere politic și militar, contribuind la rândul nostru la securitatea altor state. Însă din punct de vedere economic și social, România a rămas datoare cetățenilor săi, căci procesul de modernizare și de recuperare a decalajului de dezvoltare față de Occident este departe de a fi finalizat. Iată de ce țara noastră trebuie să treacă la o nouă etapă de creștere economică. Dacă în anii 2000 motorul principal al economiei au fost privatizările și investițiile străine, în prezent, exceptând câteva companii din sectorul energetic și de transporturi, România nu mai are mari privatizări de făcut.
Trebuie deci găsite alte resorturi de creștere. Cea mai mare resursă pe care o putem valorifica în perioada următoare o reprezintă potențialul creativ al antreprenorilor locali și al românilor în general. Direct conectați cu societatea în care trăiesc și își desfășoară activitatea, antreprenorii sunt coloana vertebrală a economiei românești și, în același timp, un factor de stabilitate și bunăstare. Asistăm la cea de-a patra revoluție industrială - cea digitală. Iată de ce viitorul economiei globale și, automat, al României, nu mai este cel al marilor investiții industriale. Economia următorilor 20 de ani va fi una dominată de companii agile, provenite îndeosebi din zona tehnologiei și serviciilor, care vor pătrunde în toate sectoarele industriale, transformându-le în mod radical.
Prin urmare, cum trebuie să ne pregătim si, de ce nu, să ne reinventăm, pentru următorii 20 de ani pentru a face saltul către economiile dezvoltate? Cum îi pregătim pe tinerii care intră azi în sistemul de învățământ să facă față unei economii a cunoașterii atât de dinamice și de imprevizibile? Cum îi ajutăm pe antreprenorii locali să-și pună în valoarea creativitatea și să construiască afaceri solide, atât în țară, cât și în exterior? Cum transformăm structurile administrative ale României pentru a răspunde provocărilor acestei lumi din ce în ce mai complexe, mai concurențiale, mai tehnologizate și mai mobile?
În viziunea mea, viitorul României depinde în mare măsură de modul în care vom ști cum să adresăm problema educației, dezvoltării antreprenoriatului și a inovației. Pentru că suntem conștienți de importanța acestor domenii, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, PwC a creat o catedră de antreprenoriat și afaceri de familie, iar la Academia de Studii Economice din București susținem un program de master de inovație în antreprenoriat.
Ionuț Simion este Country Managing Partner, PwC România
Mai multe, în revista Români care dezvoltă România, disponibilă de joi, 1 iunie, la chioșcurile de presă din toată țara.
