Aproape 5 milioane de locuri de muncă din Franța vor fi amenințate de inteligența artificială în următorii doi până la cinci ani, arată un studiu realizat de Coface și Observatorul Locurilor de Muncă Amenințate și Emergente (OEM). Surpriza: cele mai expuse nu sunt meseriile necalificate, ci profesiile bine plătite – ingineri, arhitecți, informaticieni, juriști. Efectul ar putea destabiliza finanțele publice și schimba radical piața muncii din marile metropole, scrie BFM Business.
Studiul, care urmează să fie publicat la 1 aprilie, arată că, în momentul de față, 3,8% din locurile de muncă sunt fragilizate de implementarea inteligenței artificiale.
O cifră încă relativ mică. Însă, potrivit acestui studiu, un impact mult mai semnificativ este așteptat în anii următori. Astfel, în doi până la cinci ani, studiul estimează că 16,3% din locurile de muncă din Franța vor fi amenințate, adică aproape 5 milioane de angajați.
Conform rezultatelor, profesiile cele mai expuse ar fi arhitectura și ingineria (26,9% din locurile de muncă în pericol), informatica și matematica (24,9%), precum și suportul administrativ și de birou (23,8%).
Meseriile creative sunt și ele vizate: rata de amenințare se ridică la 23,8% pentru cele din arte, design, spectacol, sport și media. Același lucru este valabil pentru profesiile juridice, expuse în proporție de 21,6%.
Un efect asupra gulerelor albe, devastator pentru finanțele publice
Se observă că meseriile amenințate sunt în principal cele ale „gulerelor albe”, profesii foarte calificate și bine plătite. De fapt, 10% dintre cele mai mari venituri din populația franceză sunt amenințate în proporție de 22%.
O consecință puțin evocată, dar foarte alarmantă este că acest fenomen riscă să creeze o problemă serioasă pentru finanțele publice franceze. Un impact asupra ocupării salariaților cel mai bine plătiți ar putea destabiliza sistemul de protecție socială.
„Pe termen scurt, ar exista un efect de foarfece asupra finanțelor publice, cu mai puține contribuții sociale și cu șomeri de indemnizat”, a declarat economista Axelle Arquie, cofondatoare a OEM.
Alocațiile de șomaj ale cadrelor superioare sunt, în medie, mai ridicate decât cele ale celorlalți lucrători, deoarece depind de salariul anterior.
Pe de altă parte, se știe că aceste meserii din categoriile socio-profesionale superioare sunt mai prezente în marile orașe. Apariția Inteligenței Artificiale ar putea astfel să redefinească complet ocuparea forței de muncă în metropole, care ar putea pierde din dinamism comparativ cu teritoriile mai rurale.
Astfel, la Paris, aproape unul din cinci locuri de muncă este în pericol, 18% la Lyon și Toulouse și 16% la Dijon. Invers, în orașele mici, impactul ar fi mult mai redus, cu, de exemplu, mai puțin de 13% din locurile de muncă amenințate la Avallon sau 12% la Briançon.
„Impactul inteligenței artificiale va fi mai puternic în regiunile cele mai favorizate astăzi”, avertizează Aurelien Duthoit, economist la Coface și coautor al studiului.
Aceste estimări pornesc însă de la premisa că salariații vor adopta rapid instrumentele de inteligență artificială. Or, în această dezbatere, factorul decisiv nu este câte locuri de muncă vor dispărea, ci cât de repede se va întâmpla.
„Problema nu este atât volumul de eliminare a locurilor de muncă, cât viteza”, explică Yann Ferguson, sociolog specializat în ocuparea forței de muncă și AI, pentru BFM Business.
„Dacă 30% din meserii sunt eliminate în 30 de ani, este posibil să regândim parcursurile de formare și să ne adaptăm; dacă se întâmplă în 3 ani, nu știm cum să facem”, adaugă acesta.
Totodată, companiile care dezvoltă instrumente de AI au tot interesul să alimenteze narativul unei adoptări rapide și ireversibile, crede cercetătorul.
„Mai ales în domeniul IA, deciziile se bazează mult pe convingeri. Marii furnizori de tehnologie au interesul să comunice despre curbe exponențiale pentru ca întreprinderile să investească în instrumentele lor”, explică acesta.
În realitate, adoptarea de către lucrători va fi poate mai lentă decât se crede, cu atât mai mult cu cât, potrivit lui Yann Ferguson, „o organizație avansează în ritmul celui mai lent dintre elementele sale”.
Deocamdată, câștigurile de productivitate promise de AI nu sunt vizibile la nivel macroeconomic. Merită amintit, totodată, că economia a mai trecut prin revoluții tehnologice – precum apariția internetului – fără să se prăbușească. Mai mult, un studiu recent al Băncii Centrale Europene arată că, în acest moment, companiile care folosesc intens inteligența artificială angajează mai mult decât celelalte, nu mai puțin.
Miza reală a următorilor ani nu va fi doar numărul locurilor de muncă pierdute, ci felul în care se va transforma munca în sine. Există riscul ca angajații să nu mai producă efectiv, ci să devină simpli corectori sau supraveghetori ai ceea ce generează inteligența artificială.
Până acum, cele mai multe cercetări pe această temă fuseseră realizate în Statele Unite, iar datele despre impactul AI asupra pieței muncii din Franța erau limitate. Autorii studiului au preluat metodologia americană: au descompus fiecare meserie în sarcini concrete și au verificat în ce măsură acestea pot fi realizate de inteligența artificială.
Pragul stabilit este de 30% - dacă mai mult de o treime din sarcinile unei meserii pot fi preluate de AI, acel loc de muncă este considerat amenințat. Metoda are avantajul de a acoperi un spectru larg de profesii, dar rămâne un exercițiu teoretic, nu o radiografie a ceea ce se întâmplă deja în practică.
Ştiri video recomandate
