Aurul "străluceşte" în portofoliile investitorilor. De ce obligaţiunile au scăzut drastic în faţa metalului galben

Aurul strălucește în 2025, depășind toate activele majore. În contextul instabilității politice, al îndoielilor legate de independența Rezervei Federale și al riscurilor economice tot mai mari, aurul a devenit principalul refugiu sigur, consolidându-și rolul de rezervă de valoare de încredere, scrie Euronews.

De ce investitorii aleg aurul în locul obligaţiunilor. Preţul metalului galben a atins un nou nivel record

Aurul a urcat în fruntea listei de preferințe a investitorilor în 2025. Metalul galben, apreciat de mult timp ca protecție împotriva inflației și a tensiunilor geopolitice, a înregistrat o creștere spectaculoasă, atingând un nivel record de peste 3.600 de dolari pe uncie. Randamentul său, de aproape 40% de la începutul anului, marchează cel mai bun an pentru aur din 1978.

Deși piețele globale de acțiuni au obținut randamente pozitive în 2025, ele rămân semnificativ în urma aurului. În schimb, obligațiunile continuă să înregistreze performanțe dezamăgitoare.

De ce obligațiunile nu mai oferă siguranţă

Obligațiunile de trezorerie americane și cele suverane europene au fost mult timp considerate amortizoare de șocuri în portofoliile echilibrate. În perioadele de încetinire economică, obligațiunile creșteau în timp ce activele de risc scădeau. Această relație a fost valabilă atâta timp cât inflația a rămas scăzută, dar acest echilibru s-a destrămat.

Din 2020, obligațiunile guvernamentale europene au pierdut aproximativ 20% din valoare, în timp ce obligațiunile de trezorerie americane cu durată lungă s-au depreciat și mai mult, înjumătățindu-și prețul. De la începutul anului 2025, indicii obligațiunilor europene de referință au scăzut cu 2%, rămânând în urma atât a acțiunilor, cât și a mărfurilor.

Pentru investitorii care utilizează alocarea clasică 60/40 (60% acțiuni, 40% obligațiuni), randamentele au fost slabe: doar 32% în ultimii cinci ani, comparativ cu 109% pentru indicele S&P 500.

Mai grav, beneficiile diversificării s-au redus: portofoliile echilibrate au prezentat o volatilitate similară cu a celor formate doar din acțiuni și pierderi mai mari în unele episoade de criză.

Când creșterea economică slăbește, tensiunile geopolitice se amplifică, iar inflația rămâne ridicată, obligațiunile nu mai reușesc să ofere protecție. Inflația este cel mai mare inamic al pieței obligațiunilor, deoarece erodează randamentele reale și subminează statutul acestora de refugiu sigur. Într-un astfel de climat, aurul devine soluția alternativă.

Aurul, protecție împotriva riscurilor

Pe fondul subperformanței structurale a obligațiunilor, tot mai mulți investitori consideră aurul un stabilizator de portofoliu, capabil să absoarbă șocuri atât din partea piețelor de acțiuni, cât și a celor de obligațiuni.

Aurul are o corelație redusă cu alte clase de active, ceea ce îl face o acoperire ideală în contextul riscurilor multiple din prezent. În episoade precum vânzarea în masă de după Ziua Eliberării din aprilie, atât acțiunile, cât și obligațiunile au scăzut simultan, lăsând investitorii fără refugiu.

Această decorelare amintește de anii 1970, când inflația era rampantă, iar credibilitatea băncilor centrale era slabă. La fel ca atunci, aurul depășește astăzi toate clasele majore de active, alimentat de cererea pentru protecție împotriva devalorizării monetare și a riscurilor sistemice.

Conform Goldman Sachs, portofoliile bazate pe acțiuni și obligațiuni sunt vulnerabile în două scenarii:

1. Când scade încrederea în instituțiile centrale (precum în anii '70)

2. Când șocurile de ofertă declanșează stagflație (precum în 2022)

În ambele situații, aurul excelează istoric.

Băncile centrale conduc, investitorii urmează

În 2025, comportamentul investitorilor este influențat și de achizițiile masive de aur ale băncilor centrale, în special din piețele emergente. După ce sancțiunile occidentale au înghețat rezervele valutare ale Rusiei în 2022, țări precum China, India și Turcia au accelerat diversificarea rezervelor, mutând miliarde de dolari în aur.

Potrivit FMI, achizițiile de aur ale băncilor centrale s-au cvintuplat din februarie 2022. Investitorii privați urmează exemplul. SPDR Gold Shares (GLD), cel mai mare ETF pe aur din lume, a atras 11,3 miliarde de dolari doar în 2025, fiind pe cale să depășească recordul din 2020.

Acest trend indică o regândire a rolului aurului ca activ strategic de rezervă.

Spre deosebire de obligațiuni, care pot fi devalorizate, aurul nu depinde de nicio instituție. Nu poate fi tipărit, sancționat sau degradat, reprezentând atribute esențiale într-o lume marcată de datorii uriașe, polarizare politică și riscuri fragmentate.

Datoria guvernamentală ridicată și relaxarea fiscală afectează negativ perspectivele obligațiunilor. Acestea sunt din ce în ce mai percepute nu ca active sigure, ci ca pasive vulnerabile la inflație.

Dacă băncile centrale sunt nevoite să mențină artificial randamente scăzute pentru a gestiona costurile datoriei, proces cunoscut ca represiune financiară, randamentele reale ar putea rămâne negative ani de zile.

Cât de sus ar putea ajunge prețul aurului

În 2025, riscurile nu sunt doar economice, ci și instituționale. Investitorii sunt tot mai preocupați de posibile interferențe politice în politica monetară, mai ales în SUA. Campania agresivă a lui Donald Trump împotriva președintelui Fed, Jerome Powell, a stârnit temeri privind presiuni asupra Rezervei Federale pentru a menține ratele dobânzilor artificial scăzute.

O eventuală compromitere a independenței Fed ar putea slăbi capacitatea sa de a controla inflația, transformând aurul într-o barieră eficientă împotriva fragilității instituționale.

Analista Samantha Dart de la Goldman Sachs avertizează că, dacă doar 1% din deținerile private de obligațiuni americane ar fi convertite în aur, prețul acestuia ar putea ajunge la aproape 5.000 de dolari pe uncie.

Chiar și în scenarii mai moderate, Goldman anticipează o creștere până la 4.000 de dolari până la mijlocul lui 2026, pe fondul incertitudinii politice, al cererii băncilor centrale și al scăderii încrederii în gestionarea fiscală a SUA.

Semnalele aurului

Creșterea spectaculoasă a aurului din 2025 este mai mult decât un impuls de moment şi reprezintă o schimbare fundamentală a priorităților investitorilor. Pe măsură ce obligațiunile își pierd capacitatea de protecție, iar riscurile politice subminează încrederea în instituțiile monetare, aurul reapare ca activul-refugiu suprem.

Neconectat la piețele tradiționale, rezistent la inflație și independent de politicile instituționale, aurul este ideal pentru o lume în care garanțiile clasice devin fragile. În portofolii cândva ancorate de obligațiuni, aurul ocupă acum poziția centrală.