Dacia a atras din nou atenția lumii auto cu un concept inedit: Dacia Hipster, o mașină minusculă, ușoară și complet atipică, inspirată de Mini-ul original și de microcarurile japoneze kei.
Deși, deocamdată, Hipster rămâne doar un concept, ideea sa a stârnit deja curiozitate. Măsoară doar 3 metri lungime și 1,5 metri lățime, dar are loc pentru patru adulți și un portbagaj de 500 de litri. Este cu 20% mai ușoară decât Dacia Spring și promite să reducă amprenta de carbon la jumătate față de cele mai eficiente mașini electrice existente.
Hipster abordează și o altă problemă majoră a industriei: chiar și mașinile electrice „ieftine” sunt încă prea scumpe pentru mobilitatea de masă. De aici vine și inspirația din mașinile „poporului” – o nouă revoluție auto, după cum o descriu designerii.
”Credem că o autonomie de 150 km este suficientă”
Dacia spune că Hipster oferă autonomie suficientă pentru deplasările zilnice, necesitând doar două încărcări pe săptămână. În Franța, 94% dintre șoferi conduc mai puțin de 40 km pe zi (în Marea Britanie, doar 30 km), așa că ideea unei mașini mici, ușoare și „esențiale” pare tot mai logică.
„Ne dăm seama că ne ia din ce în ce mai mult timp să facem lucruri care altădată erau simple”, a spus David Durand, vicepreședintele de design Dacia, pentru TopGear.com.
„Oamenii se întreabă din nou ce vor cu adevărat de la o mașină și cât sunt dispuși să plătească. Tot mai mulți văd simplitatea ca soluție.”
Dacia numește această filosofie „Eco-Smart”, dar Durand recunoaște că ar putea fi tradusă simplu prin „bun-simț”:
„Dacă faci o mașină mai ușoară, consumi mai puțină energie ca s-o miști. Asta înseamnă o baterie mai mică, deci costuri mai mici și mai puține materiale folosite. Este un cerc virtuos. Credem că o autonomie de 150 km este suficientă.”
Forma cubică maximizează spațiul interior și elimină elementele inutile
Designul Hipster este minimalist, dar gândit inteligent. Forma cubică maximizează spațiul interior și elimină elementele inutile. Portbagajul ocupă tot spatele mașinii, cu o deschidere mare în două părți pentru încărcare ușoară. Stopurile sunt integrate în geamul hayonului, caroseria are o singură culoare și doar trei piese vopsite.
„Nu am vrut o mașină mică ce pretinde că e altceva”, spune Durand. „Un cub poate arăta robust și serios. Ne-au inspirat mașinile japoneze kei – sunt specialiști în a lucra cu limitele și totuși a face ceva cool. Am vrut ca Hipster să aibă personalitate, dar și încredere. E mic și prietenos, dar nu e o jucărie.”
Caroseria folosește un material numit Starkle, un plastic reciclat 20% din vechi bare de protecție și borduri, amestecat cu material nou. Textura rezultată e presărată cu pete albe – o imperfecțiune asumată:
„Am fi putut acoperi acele pete cu vopsea, dar am vrut să le lăsăm. E ceva ce vezi la adidași, iar nouă ne place. E mai scump de produs acum, dar odată cu economia de scară, va deveni viabil”, explică designerul.
”Mult spațiu în interior, obiect mic la exterior”
Interiorul e simplu, dar primitor: uși mari pe fiecare parte, deschidere cu curea textilă în loc de mâner, scaun tip banchetă în față și geamuri glisante manual. Nu există reglaje electrice („fotoliile din sufragerie sunt electrice?”, glumește Durand). Airbagurile pentru șofer și pasager sunt prezente, iar sistemul YouClip permite atașarea de accesorii precum suporturi, boxe sau spații de depozitare.
Conectivitatea e rezolvată printr-o idee minimalistă: telefonul tău devine centrul mașinii. Există un suport dedicat pentru smartphone, care devine ecranul, cheia digitală și sursa audio, conectată la o boxă Bluetooth portabilă YouClip.
„Nu încercăm să reinventăm Mini-ul”, spune Durand. „A fost unic și genial, dar ne-a inspirat prin felul în care a schimbat modul de a gândi o mașină: mult spațiu în interior, obiect mic la exterior.”
Durand, pasionat de designul esențial, deține un Land Rover Series II din 1968 și șapte motociclete – iar asta explică multe din filosofia Hipster:
„Motocicleta e expresia supremă a designului esențial: iei un motor, două roți și te așezi deasupra. Nu e despre confort, ci despre libertate absolută.”