Înfrângerea surprinzătoare în alegerile prezidenţiale a premierului Victor Ponta ar putea duce la noi creşteri ale obligaţiunilor României, scrie Bloomberg.
Preţul obligaţiunilor României cu scadenţa în octombrie 2024 a crescut zilnic începând din 16 noiembrie, când alegerile au fost câştigate de preşedintele Partidului Naţional Liberal, Klaus Iohannis. Acesta a câştigat scrutinul cu promisiunile de a combate corupţia şi a întări domnia legii, în a doua cea mai săracă ţară din UE, notează Bloomberg.
"Nu este nicio îndoială că acest lucru va îmbunătăţi politicile fiscale şi întreaga economie. Rezultatul alegerilor va avea ca rezultat mai multă transparenţă în guvern", a declarat la Bucureşti preşedintele Templeton Emerging Markets Group, Mark Mobius, într-un interviu.
Eurobondurile României au generat în acest an un câştig de 14%, cel mai mare între nouă pieţe din regiune, susţinute de reducerea deficitului bugetar şi de respectarea ţintelor stabilite cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit Bloomberg.
Pe termen scurt ar putea apărea turbulenţe, în condiţiile în care Iohannis şi Ponta, care a rămas premier, începe să lucreze împreună, dar împărţirea puterii va fi bună pentru ţară, consideră Roxana Hulea, analist la Societe Generale în Londra.
Iohannis a câştigat cu 54,5%, inversând un decalaj de 10 puncte procentuale, scandalurile de corupţie din interiorul partidului premierului provocând un vot de protest împotriva guvernului, din partea alegătorilor.
"Alegătorii cer guvernului să accelereze reformele şi să schimbe agenda", a afirmat Hulea.
Preşedintele ales, care va prelua preşedinţia de la Traian Băsescu în 22 decembrie, a declarat marţi că PNL vrea să ia puterea în 2015 şi cel mai târziu în 2016.
"Împărţirea puterii, dreptul de veto al preşedintelui asupra unor noi legi şi un PSD slăbit vor duce la politici mai sensibile", consideră Dan Bucşa, economist al UniCredit Bank în Londra.
Vladas Zaborovskis, manager de fonduri la compania SEB Investiciju Valdymas în Tallinn, a declarat că va aştepta să vadă dacă se va materializa colaborarea între rivalii politici, înainte de a cumpăra obligaţiuni româneşti.
'Există acest potenţial de scădere, provocat de riscurile politice. Informaţiile pozitive şi fundamentele macroeconomice bune sunt deja incluse în preţuri", a spus Zaborovskis.
Politicile lui Ponta au contribuit la accelerarea creşterii economice la un ritm anualizat de 3,2% în trimestrul al treilea, cel mai rapid din UE, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică pe 14 noiembrie. Ponta a declarat pe 11 noiembrie că guvernul are ca ţintă un deficit bugetar de 1,4% pentru 2015, faţă de un nivel de aproape 2% în 2014.
Comisia Europeană a avertizat pe 5 noiembrie că în lipsa unor noi măsuri de creştere a veniturilor sau de reducere a cheltuielilor, deficitul bugetar va urca la 2,8% din PIB în 2015.
Randamentul obligaţiunilor României cu maturitate în 2024 a scăzut cu 0,09 puncte procentuale în această săptămână, atingând joi un minim record de 2,67%.
