Prognoza Fondului Monetar Internaţional referitoare la evoluţia Produsului Intern Brut al României în acest an şi a deficitului bugetar aferent pare să dezamăgească aşteptările Băncii Naţionale a României. Oficialii băncii centrale, inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au susţinut la ultimele ieşiri publice că economia românească se va menţine în teritoriul pozitiv în anul curent, în pofida rapoartelor alarmante ale agenţiilor de rating sau ale diverşilor analişti externi sau ai băncilor comerciale.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, crede într-o creştere în acest an, datorită sectoarelor IT, telecom, industria farmaceutică şi agricultură în condiţiile unui an agricol normal.
Un acord cu FMI trebuie să aibă trei scopuri: să crească rezerva internaţională, să amelioreze încrederea mediului de afaceri extern şi să sprijine reformele structurale.
El consideră că un acord ar îmbunătăţi percepţia externă a României, dar acest lucru nu înseamnă că ne vom permite să facem mai puţin reforme structurale.
"Indiferent dacă băncile-mamă ar găsi bani, tone de euro pe care să le arunce în România, costul riscului de ţară ar rămâne tot acelaşi. Indiferent cât de mulţi bani ar veni, problema percepţiei există şi trebuie rezolvată", a spus Lazea.
Dintre principalele efecte pozitive pe care le prezintă un pachet extern de finanţare, economistul-şef al BNR consideră că esenţială este ameliorarea percepţiei mediului extern.
"Eventualul acord cu FMI şi CE are câteva componente principale, de finanţare-ajustare: să crească rezervele internaţionale, să amelioreze percepţia mediului extern şi să întărească dorinţa autorităţilor române pentru reforme structurale. Al doilea punct, privind percepţia asupra României a mediului extern este punctul critic", a afirmat Lazea.
El a subliniat că dezechilibrul extern, precum şi politica fiscală prea relaxată au jucat un rol important în deteriorarea percepţiei asupra României, care s-a materializat şi în retrogradarea de către agenţiile de rating.
"În Europa există foarte multe ţări cu creştere economică apropiată de zero şi inflaţie sub 7%, dar foarte puţine state cu deficit extern peste 12% din PIB şi deficit bugetar peste 5% din PIB", a spus Lazea.
El consideră eronată părerea că statul ar trebui să intervină mai mult, pompând mai mulţi bani în economie, pentru a limita efectele crizei.
"Dacă Guvernul ar injecta 3 miliarde în economie, gestul ar putea duce la ieşirea a 6 miliarde. Orice gest care se vrea ajutător, dar riscă să strice credibilitatea, este greşit", a explicat economistul.
Lazea a precizat că face declaraţiile în nume propriu, fără ca aprecierile sale să reprezinte punctul de vedere oficial al BNR.
Antena3.ro
