Cresterea investitiilor straine directe (ISD), fara de care nu va fi posibila revenirea economiei Romaniei, a fost precedata de fiecare data de o crestere a preturilor la Bursa de la Bucuresti (BVB), asa cum scaderea ISD-urilor a fost anuntata inainte tot de evolutia bursei. Decalajul poate fi explicat prin faptul ca bursa este o piata financiara, ale carei mecanisme permit investitorilor straini sa intre si sa iasa mult mai repede decat in cazul unei investitii derulate direct, fie ca este vorba de un greenfield (investitie de la zero – n.r.) sau fuziuni & achizitii.
Analiza ia in calcul evolutia ISD-urilor din 1991 si pana acum, conform datelor BNR, comparativ cu evolutia indicelui de referinta BET al Bursei de la Bucuresti. In cazul BET, datele sunt incepand din 1997, anul lansarii acestui indice.
In 1998, bursa de la Bucuresti a avut una dintre cele mai proaste evolutii de pana acum, pierzand 50% la nivelul indicelui BET. ISD-urile totusi au continuat sa creasca, valoarea acestora urcand fata de anul precedent cu 70% pana la 1,8 miliarde de euro. Anul urmator insa, ISD-urile s-au redus aproape la jumatate, coborand sub pragul de un miliard de euro.
Din 1999, Bursa a intrat pe un trend puternic de crestere, care a culminat cu maximul atins in 2007. ISD-urile au urmat aceeasi evolutie, varful fiind atins un an mai tarziu, in 2008, cand valoarea acestora a atins 9,1 miliarde de euro, moment in care bursa o lua deja la vale. ISD-urile inregistrasera o valoare apropiata si in 2006, dar atunci datele au fost influentate puternic de tranzactia prin care statul roman a privatizat BCR, incasand atunci 2,2 miliarde de euro, cea mai mare suma obtina in urma unei privatizari realizate in Romania.
Anul 2008 a consemnat insa inceputul crizei financiare, bursa de la Bucuresti inregistrand cea mai mare pierdere de pana acum. Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai importante zece companii listate pe piata de la Bucuresti, cu exceptia SIF-urilor, a pierdut din valoare peste 70% in acel an. ISD-urilor, dupa varful marcat in acel an, s-au prabusit in 2009 cu peste 60% pana la 3,5 miliarde de euro.
Investitiile straine directe au continuat sa scada atat in 2010, cat si in 2011, ajungand in august pana la doar 21 milioane de euro, potrivit celor mai recente date raportate de BNR. Dupa o evolutie modesta in 2010, bursa a inregistrat noi scaderi in acest an, pierzand de la inceputul anului 14% la nivelul BET. Alte actiuni mari de pe piata care nu sunt incluse in acest indice, cum sunt SIF-urile, au avut pierderi si mai mari, care au ajuns si aproape de 40%.
Brokerii spun ca ca decalajul care apare intre momentul cand Bursa incepe sa creasca/scada si cand ISD-urile urmeaza aceeasi evolutie este explicat prin timpul de executie diferit in cazul celor doua tipuri de investitii.
“Fluxurile de capital sunt relativ convergente, numai ca pe bursa atat intrarile de capital, cat si iesirile se pot face mai rapid”, a declarat Florin Ilie, director piete de capital in cadrul ING Bank, prin intermediul careia tranzactioneaza pe bursa in principal investitori straini.
Economistii spun la randul lor ca in mod sigur exista o legatura intre evolutia Bursei si a ISD-urilor, mai ales daca se are in vedere faptul ca piata de actiuni romaneasca a fost mereu miscata in principal de investitorii straini. Acestia au “creat” volumele de tranzactionare si investitorii romani de regula au urmat tendinta imprimata de fondurile straine.
In acelasi timp, economistii spun ca o serie de factori sunt comuni in ceea ce priveste perspectiva la care se uita cel care vrea sa faca o investitie straina directa si cel care face o investitie de portofoliu, dar bineinteles sunt si diferente foarte mari.
“Un investitor, o companie care face o investitie directa are in vedere si o perspectiva de piata, o strategie, are o perceptie mai larga. In cazul unui investitor de portofoliu, acesta este mai
Cresterea investitiilor straine directe este esentiala pentru revenirea economiei Romaniei, in conditiile in care consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a subliniat ieri ca Romania nu a avut niciodata crestere economica fara ajutorul capitalului strain.
“Romania depinde foarte mult de capitalul extern. Noi nu suntem in stare sa crestem, daca ne uitam pe perioada incepand din 1990 noi nu am avut niciodata crestere economica fara fonduri din afara. Intre ‘90-92, Romania a scazut cu 87%, o recesiune echivalenta cu cea din Marea Depresiune din Statele Unite (din anii’30 – n.red), iar intre ‘93-96 desi nu a intrat capital strain, Romania a crescut printr-un artificiu care este de nerepetat”, a spus ieri Croitoru, adaugand ca in ’97 - ‘99 a urmat o cadere de 14% aproape cat a fost in unele tari in timp de razboi si, ulterior, cand au intrat capitaluri straine a crescut si economia Romaniei.
Investitiile straine directe au totalizat in primele opt luni ale acestui an doar 1,2 miliarde de euro, la jumatate fata de perioada similara a anului trecut. Fata de varful din 2008, diferenta este de aproape 90%. Nici Bursa de la Bucuresti nu sta mai bine, indicele BET fiind cu 60% sub maximul atins in 2007.
Bursa de la Bucuresti este considerata putin reprezentativa pentru economia romaneasca, in conditiile in care sunt listate doar cateva din companiile mari din economie. Dimensiunea redusa a pietei locale, in conditiile in care masa de investitori romani este formata doar din cateva zeci de mii de persoane (din care cei care tranzactioneaza in fiecare luna sunt doar cateva mii), a facut ca investitorii straini sa fie cei care de-a lungul timpului au “condus” piata. Asa cum s-a intamplat si in economia romaneasca, unde in lipsa unor “campioni nationali”, doar investitiile straine au facut diferenta intre un an bun pentru economia romaneasca si unul slab. Tot prin legatura data de investitorii straini, Bursa a reusit de altfel sa anticipeze intrarea in recesiune cu cateva trimestre inainte ca aceasta sa se produca efectiv. In 2009, PIB-ul Romaniei scadea cu 7,1% dar Bursa isi inversase deja tendinta de crestere din a doua parte a anului 2007. Dupa ce a atins minimele in primul trimestru din 2007, Bursa a intrat pe o tendinta de crestere, iar sapte trimestre mai incolo, economia semnala primele cresteri trimestriale: +1,6% in T1 si 1,4% in T2.
