În prag de recesiune în Statele Unite, mai marii lumii
se bat în declaraţii acide legate de criza economică de pe
Wall Street. "Cine este responsabil pentru acest dezastru? Cei
care sunt vinovaţi să fie sancţionaţi, iar noi, şefii de state,
ne asumăm responsabilităţile", spune Sarkozy, citat de AFP.
Preşedintele Franţei arată cu degetul spre administraţia
prezidenţială americană, care de-abia mai face faţă valului de
critici.
Vinovaţii să plătească! Sarkozy arată cu degetul spre Bush
George Bush, cel mai puternic om de pe planetă, a avut, pe durata
întregului său mandat, o singură dorinţă. Având
moştenirea conducerii tatălui său, a cărui popularitate a scăzut
dramatic din cauza economiei slabe, Bush Jr. nu a vrut să
repete greşeala de a ?şubrezi? situaţia economică a ţării sale . Actualul preşedinte american
îşi păstrează calmul în faţa acuzelor care i se aduc.
?Va fi timp destul pentru a dezbate originea crizei economice?
a declarat preşedintele Bush, înainte de a anunţa măsurile
luate de FED pentru redresarea AIG. ?Acum este timpul să o
rezolvăm.? a adăugat el.
Cu toate acestea, dezbaterile au început în toată
lumea. Şi, în timp ce unii pun criza survenită pe seama
politicii băncilor, a Rezervei Federale sau chiar a politicii lui
Bill Clinton, predecesorul său, toţi sunt de acord că administraţia Bush poartă o
mare parte de vină.
Nicolas Sarkozy a propus, la summitul ONU de marţi, organizarea
unei întâlniri la nivel înalt între puterile
financiare ale lumii, pentru a vedea cum poate fi soluţionată criza
financiară generată de guvernarea Bush.
La puţin timp după ce George W. Bush s-a adresat Naţiunilor
Unite, făcând asigurări că Washingtonul lucrează la
?salvarea? economiei SUA, lovită de criză, Sarkozy a spus că
doreşte ca liderii lumii să se întâlnească până
la sfârşitul anului pentru a ?reconstrui împreună un
capitalism regulat?. Noul mecanism ar trebui să aibă ca
preocupare centrală adoptarea unor măsuri care să ?pedepsească
pe cei care pun în pericol economiile oamenilor?.
?Ceea ce este important e că nicio ţară, oricât de
puternică ar fi, nu poate să răspundă, în mod efectiv, de
una singură în faţa crizei? a afirmat Sarkozy.
El a adresat un îndemn celorlalte puteri financiare, de a
construi un sistem capitalist în care ?agenţiile de credit
să fie controlate şi pedepsite atunci când este necesar?, un
sistem în care ?transparenţa înlocuieşte
opacitatea?. Preşedintele francez e de părere că acest lucru
se poate realiza numai dacă ţările vor lucra împreună,
într-o lume globalizată.
Revoltaţi sunt şi liderii Bisericii Anglicane, care condamnă bancherii şi actorii de pe pieţa financiară ce stau la originea crizei. Clericii solicită adoptarea unor măsuri care să impiedice acţiunile acestor "jefuitori de bănci", informează AFP.
O guvernare controversată
Perioada administraţiei Bush este asociată cu momentul 11
septembrie 2001 şi cu războiul care a urmat, în Irak. Şapte
ani mai târziu, Lehman Brothers, instituţia bancară care s-a
dezvoltat odată cu Statele Unite, îşi declară falimentul.
Statul nu mai poate interveni. Criza cuprinde o AIG (American
International Group), una dintre cele mai importante companii de asigurări din lume. Prăbuşirea
Lehman Brothers nu este singurul ?dezastru? economic de care SUA
au parte sub conducerea lui Bush.
11 SEPTEMBRIE 2001
Foto: www.nocaptionneeded.com
Potrivit
unui studiu al americanului Joseph
Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, războiul din
Irak a afectat grav economia americană şi cea a statelor implicate
în conflict. Numeroşi analişti economici, printre care şi
Alain
Louyot, directorul publicaţiei "L'Expansion", susţin că
Bush a iniţiat acest război, crezând contrariul, că se va genera
o creştere economică şi o utilizare mai bună a forţei de muncă.
S-a înşelat. Conflictul,
care a slăbit economia SUA, va continua să greveze bugetul vreme
de încă o jumătate de secol, informează Curierul Naţional.
Teafără
după două războaie, răpusă de mandatul Bush
Lehman
Brothers, instituţie bancară înfiinţată în 1840, a
rezistat Războiului de Secesune şi celor două Războaie Mondiale.
Nu şi guvernării Bush. În
septembrie 2008, banca americană a cerut protecţie
autorităţilor, sub legea
falimentului, din
cauza pierderilor masive generate de criza creditelor ipotecare. După
săptămâni de speculaţii, soarta băncii a fost pecetluită.
Bank of America şi banca britanică Barclays şi-au retras ofertele
de preluare. Pe 15 septembrie, Lehman Brothers şi-a declarat
falimentul.
SEDIUL LEHMAN BROTHERS DIN NEW YORK
Foto: www.huffingtonpost.com
Curând,
un alt pion important dă semne că ar ceda. Acţiunile AIG scad
cu 54,6%, alimentând temerile privind viitorul financiar al
companiei. După ce a înregistrat pierderi în trei
trimestre consecutive, în total de 18,5 miliarde de dolari, AIG
încearcă să se salveze în ultima clipă şi cere un
impresionant credit din Rezerva Federală, banca centrală americană:
85 de miliarde de dolari. AIG
urmează să ramburseze creditul prin intermediul vânzării
activelor sau emiterii de noi titluri de valoare. Totodată, compania
va plăti o dobanda cu 8,5% mai mare decât rata dobânzii
pentru împrumuturi interbancare la Londra, cu scadenţă la
trei luni. AIG va plăti şi un comision iniţial de angajament de 2%
din valoarea creditului şi o taxă asupra fondurilor retrase de 8,5%
pe an.
Efecte
la scară planetară
Întreaga
lume se află în pragul celei mai grave crize financiare de
după Al Doilea Război Mondial. Bursele de pe toate continentele cad
una după alta, iar băncile centrale pompează sute de miliarde de
dolari pentru a evita falimentul sistemului bancar. Situaţia critică
de pe Wall Street a băgat frica în investitorii de
pretutindeni. Bursa de la Moscova
Bursa
de la Moscova nu s-a deschi joi, 18 septembrie, după ce a căzut
două zile consecutiv. Autorităţile federale au oprit tranzacţiile
şi au convocat o reuniune de criză.
Bursa de la New York a
trăit zile de coşmar, după uşoara redresare declanşată de
intervenţia fără precedent a statului pentru salvarea grupului de
asigurări AIG.
O
altă veste a cutremurat pieţele financiare. Marele grup britanic
Halifax Bank of Scotland a acceptat să fie cumpărat de banca rivală
Lloyds. Potrivit presei, preţul achiziţiei ar fi de 15 miliarde de
lire sterline. Grupul Halifax avea mari probleme în urma crizei
creditului imobiliar, în timp ce Lloyds pare să fi rezistat
mult mai bine.
Şi Bursa din Tokio a înregistrat
pierderi serioase.
În schimb, au crescut substanţial
cursul aurului şi cel al bonurilor de tezaur americane, considerate
"plasamente sigure". Specialiştii avertizează că actuala
criză este abia la început, în timp ce oamenii de rând
sunt tot mai îngrijoraţi pentru economiile, asigurările sau
pensiile lor.
Sintia Radu, Magda Bucur, Antena3.ro
