Creşterea salariilor peste sporul de productivitate a muncii nu este o creştere sustenabilă şi nu conduce la un nivel de trai mai ridicat, ci la unul mai scăzut, a declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezent la sesiunea "Strategia de adoptare a euro şi criza financiară mondială". "Banca Naţională nu este împotriva creşterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă. Pentru economia românească nu poate fi decât benefică o creştere cât mai rapidă a salariilor, pentru a avea un standard de viaţă tot mai ridicat, a depăşi decalajul istoric care ne separă de ţările occidentale şi a opri migraţia forţei de muncă. Trebuie, însă, să privim cu luciditate şi să afirmăm răspicat că o creştere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă. Creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, întrucât decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai târziu în creştere galopantă a preţurilor, depreciere a monedei naţionale, îndatorare externă", a spus Isărescu.
Prin urmare, investiţiile nu sunt încurajate. Guvernatorul a arătat că sporul de productivitate anual s-a cifrat la niveluri impresionante, de 10% şi peste în fiecare an.
Mai mulţi factori au stat la baza acestei evoluţii: nivelul scăzut de pornire, reducerea semnificativă - chiar dacă nu întotdeauna surprinsă de indicatorii statistici - a populaţiei ocupate în agricultură şi, foarte important, creşterea puternică a investiţiilor.
"Chiar şi această creştere a fost însă net depăşită de aceea a salariilor, iar aceasta explică saltul dramatic al deficitului extern, precum şi presiunile inflaţioniste în creştere în ultimul an şi jumătate. Aşadar, pornim la drum cu o povară serioasă. Mă întreb însă ce se va întâmpla în momentul în care creşterea productivităţii muncii se va atenua", a mai spus guvernatorul BNR.
Tendinţa de atenuare a creşterii productivităţii muncii este strâns legată de rigidităţile din economie, de problemele de infrastructură, de încetinirea procesului de restructurare economică, a continuat Isărescu.
"Având în vedere toate aceste aspecte, Banca Naţională nu este adepta încetinirii creşterii salariilor, ci militează pentru crearea condiţiilor care să facă durabilă această creştere şi să îi menţină caracterul real. La urma urmei, salariile pot fi majorate oricât din punct de vedere nominal. Piaţa însă nu va recunoaşte decât creşterea acoperită de spor de productivitate. Restul se transformă în inflaţie şi depreciere a monedei naţionale, aducând nivelul real al creşterii salariilor acolo unde el are acoperire în producţie şi în productivitate", a adăugat Isărescu.
Potrivit guvernatorului, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, BNR are dreptul şi obligaţia de a-şi exprima părerea atunci când consideră că echilibrul fundamental al economiei ar putea fi periclitat.
Isărescu a făcut referire şi la reducerea ratei inflaţiei la un nivel compatibil cu statutul de membru al Sistemului Monetar European.
"De multe ori, reducerea ratei inflaţiei este asociată cu încetinirea creşterii economice şi chiar cu recesiunea. Acest lucru se întâmplă însă numai dacă există o contradicţie în mixul de politici economice, dacă reducerea ratei inflaţiei nu este şi obiectivul central al altor politici ale autorităţilor, în mod special politica fiscală şi cea de venituri", a explicat guvernatorul BNR.
Antena3.ro
