Înfiinţarea şi sprijinirea întreprinderilor mici si mijlocii a fost tot timpul prioritatea guvernelor care s-au perindat la Palatul Victoria. Cel puţin la nivel declatativ.
Însă până acum, niciun ministru nu a reuşit să concretizeze ce avea în plan. Astfel, România ocupă în continuare un loc nu tocmai de cinste în clasamentul european: 26.
Cu 24 de firme la o mie de locuitori, jumătate faţă de media europeană, ţara noastră rămâne în continuare prizoniera companiilor mari, a firmelor de stat greu de restructurat şi a multinaţionalelor care aduc în economie 60% din cifra de afaceri totală a businessului românesc.
De şase ani, economia locală se zbate să treacă de 500.000 de IMM-uri, fără succes până în prezent, iar ţinta asumată de guvernul Ponta, de 670.000 de companii până în 2020, rămâne un obiectiv ambiţios.
Economia locală se sprijină pe locurile de muncă înfiinţate şi taxele plătite către stat de un mediu de business format din 470.000 de IMM-uri în care lucrează în jur de 2,5 milioane de salariaţi, mai mult de jumătate din numărul de angajaţi din România.
Numai că, în lipsa unor programe cu adevărat eficiente, antreprenoriatul încă se confruntă cu dificultăti, astfel că un procent destul de mare din firmele nou-înfiinţate dispar în primul an de activitate.
Bugete totale de 5 milioane de euro anual pentru sprijinirea IMM-urilor nu sunt de ajuns pentru a susţine o clasă de antreprenori şi aşa sufocată de taxe si impozite si debusolată de desele schimbări legislative.
Numărul mic al IMM-urilor arată că România „este una dintre cele mai puţin capitaliste ţări din UE”, consideră jurnalistul Ionuţ Bălan, invitat în cadrul emisiunii "Daily Income", de la Antena 3.
„România merge foarte puţin pe mâna pieţelor, iar în acest context avem o productivitate precară”, a mai precizat Ionuţ Bălan.
„Un număr mai mare de IMM-uri ar ajuta la crearea mai multor locuri de muncă. Cu cât avem mai multă piaţă şi piaţa aloca mai eficient resursele, cu atât productivitatea este mai mare”, a spus Ionuţ Bălan.
