Banca Centrala Europeana (BCE) a scazut dobanda-cheie de la 0,25% la un minimum istoric de 0,15%. Si a adus facilitatea de depozit – dobanda la care remunereaza depozitele pe care bancile comerciale le constituie la bancile centrale – la nivel negativ (-0,15%), asa cum a anticipat recent revista germana Der Spiegel.
Ce n-a putut previziona publicatia si nici piata a fost injumatatirea facilitatii de credit de la 0,75% la 0,4%. Conditionarea opertatiunilor de refinantare pe termen lung de acordarea de credite catre sectorul privat. Iar BCE doreste sa incurajeze bancile sa „impacheteze” imprumuturile, oferindu-se sa fie printre principalii investitori in astfel de active. E adevarat ca ceea ce banca centrala zonei euro n-a facut, dar a anuntat ca e din ce in ce mai aproape, sunt operatiunile de relaxare cantitativa (quantitative easing – QE).
Si totusi, in ciuda „atacului nuclear’ si a a perspectivei unui bombardament „atomic” cu QE, euro s-a apreciat in loc sa se deprecieze. De la niveluri de sub 1,36 dolari pe parcursul zilei de joi, cursul a urcat la 1,3677 – vineri. O astfel de evolutie e problematica, avand in vedere ca presedintele BCE, Mario Draghi, s-a exprimat in mai multe randuri asupra faptului ca moneda europeana e supraapreciata si in cele din urma chiar a actionat prin masurile de astazi.
In ceea ce priveste cresterea economica, pe care o vizeaza astfel de masuri, aceasta depinde, intr-adevar, de consum si investitii. Dar calea prin care sa se obtina nu are legatura cu scaderea dobanzilor, ci cu reducerea taxelor. Pentru ca altfel , in conditiile unui mediu de afaceri ostil, intreprinzatorii din Uniunea Europeana prefera sa stea cu banii la banca chiar la dobanzi negative, decat sa piarda mai mult investind in economia reala.
Mentionam ca nu doar euro s-a intarit, in ciuda unei decizii ce viza, printre altele, slabirea sa, ci si leul, care era cotat in jurul orei 16 la 1,386 lei/euro.
