Miniştrii de finanţe din zona euro au amânat deblocarea unui ajutor financiar fără precedent, de 230 de miliarde de euro. Europenii cer, mai întâi, noi economii bugetare. Dar, pe fondul proteste fără sfârşit, miniştrii de la Atena se tem că populaţia nu le va putea suporta.
Guvernul Greciei spera că şi-a asigurat primirea ajutorului financiar european după ce, duminică, Parlamentul adoptase un sever program de austeritate şi reforme. Dar miniştrii de finanţe din zona euro cer, în plus, noi economii de 325 de milioane de euro în bugetul pe anul în curs. Iar propunerile Guvernului în acest sens nu au convins. Mai ales că la Atena continuă protestele.
Potrivit presei greceşti, economiile vor fi operate prin reducerea cu aproximativ 10 la sută a salariilor unor bugetari cu regim special: militari, poliţişti, magistraţi, profesori universitari. Vor fi reduse şi bugetele ministerelor. Demnitarii de la Atena cred că Grecia şi-a îndeplinit angajamentele, iar acum este rândul Europei.
Pentru a evita falimentul, Grecia trebuie neapărat să achite, până la 20 martie, obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro. O încetare de plăţi ar avea urmări devastatoare pentru întreaga Europă, potrivit comisarului european Olli Rehn. Unele voci spun, însă, că, dacă Grecia nu-şi poate ţine promisiunile, ar trebui pur şi simplu exclusă din zona euro şi lăsată să-şi poarte singură de grijă.
