Bucureștiul este capitala europeană în care energia electrică este cea mai scumpă raportat la puterea de cumpărare, cu un preț de 55,1 PPS pentru fiecare kilowatt-oră, potrivit unei comparații realizate de Euronews. PPS (standardul puterii de cumpărare) este o unitate de măsură care ține cont de diferențele de preț și de cost al vieții dintre țări, permițând compararea mai realistă a cheltuielilor. Astfel, deși prețul nominal al electricității din București este mai mic decât în alte capitale europene, raportarea la puterea de cumpărare arată că energia electrică reprezintă o povară mai mare pentru consumatorii din România.
Prețurile gazelor naturale în Europa au atins marți cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani, sporind îngrijorările privind costurile energiei în timpul iernii, în condițiile în care nivelurile de stocare rămân scăzute.
Contractele futures de referință pentru gazele naturale olandeze TTF au ajuns la 87,20 de euro pe megawatt-oră, față de aproximativ 32 de euro în ajunul războiului din Iran.
Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat transportul maritim prin strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din gazele naturale lichefiate la nivel mondial.
În timp ce prețurile benzinei și motorinei au atins deja niveluri record în UE, prețurile gazelor naturale și electricității pentru gospodării au crescut mai lent. În UE, prețurile medii la motorină pentru consumatori au crescut cu 35% între 23 februarie, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, și 5 octombrie 2026, în timp ce prețurile benzinei au crescut cu 23%, potrivit Buletinului săptămânal al petrolului al UE.
Între 2 februarie și 1 septembrie 2026, prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici, inclusiv taxele, au crescut în medie cu 12% în capitalele UE, în timp ce prețurile electricității au crescut cu 4,2%. Datele provin din Indicele prețurilor energiei pentru gospodării (HEPI), elaborat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT.
Prețurile mai mari ale gazelor naturale pot duce, de asemenea, la creșterea costurilor electricității, prin scumpirea producției de energie electrică în centralele pe gaz.
Cele mai mari prețuri la electricitate
La începutul lunii septembrie 2026, prețurile electricității pentru consumatorii casnici, inclusiv taxele, variau de la 8,4 eurocenți pe kilowatt-oră (c€/kWh) la Kiev până la 41,3 c€/kWh la Bruxelles, în timp ce media capitalelor UE era de 27,2 c€/kWh.
Berlinul (39,6), Dublinul (38,7), Berna (38,6) și Londra (38,3) completau primele cinci orașe cu cele mai mari prețuri la electricitate. Urmau Roma (36,6), Viena (34,4) și Praga (34,3).
La capătul opus al clasamentului, după Kiev urmau Budapesta (10,3), Podgorica (11,3), Belgrad (11,6) și Valletta (12,3).
În timp ce capitalele Germaniei, Regatului Unit și Italiei se numărau printre cele mai scumpe, prețurile din Madrid (28,3) și Paris (28,1) erau mai mici, deși ambele rămâneau peste media UE.
Schimbări importante în clasamentul în funcție de puterea de cumpărare
Atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de standardele puterii de cumpărare (PPS), care țin cont de diferențele dintre costurile vieții din diverse țări, clasamentul prețurilor electricității se modifică substanțial. Bucureștiul devine cel mai scump oraș, cu 55,1, în timp ce Oslo se situează pe primul loc în clasamentul celor mai ieftine orașe, cu 11,5.
Dintre capitalele celor mai mari cinci economii ale Europei, Roma (38,2) este cea mai scumpă în funcție de PPS, în timp ce Parisul (25,8) este cel mai ieftin. Berlinul (35,5), Madridul (31,6) și Londra (30,9) se situează toate peste media UE, de 29,6.
Comparativ cu clasamentul bazat pe prețurile exprimate în euro, Bucureștiul și Varșovia înregistrează cele mai mari urcări, fiecare avansând cu 10 poziții. Berna consemnează de departe cea mai mare coborâre, de 20 de poziții, urmată de Copenhaga, care pierde 13 poziții.
Prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici, inclusiv taxele, variază de la 1,5 eurocent/kWh la Kiev până la 34,8 eurocent/kWh la Stockholm. Capitala Suediei se detașează clar pe primul loc, Amsterdamul situându-se la mare distanță, pe locul al doilea, cu 21,2 eurocent/kWh.
Media capitalelor UE este de 11,9 eurocenți/kWh.
Dintre capitalele celor mai mari cinci economii ale Europei, Parisul are cele mai mari prețuri la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de 15,7 eurocenți pe kWh, în timp ce Madridul (10,1 eurocenți) și Londra (10,3 eurocenți) sunt cele mai ieftine. Roma (15,2 eurocenți) și Berlinul (12,5 eurocenți) se situează peste media UE.
Clasamentul se modifică atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de diferențele de putere de cumpărare.
În funcție de PPS, Stockholm rămâne cel mai scump oraș pentru gazele naturale, cu 28,5, în timp ce Budapesta este cel mai ieftin, cu doar 3,6.
Lisabona (18,6), Amsterdamul (18,1), Roma (15,9) și Sofia (15,6) completează primele cinci poziții.
Dintre capitalele celor mai mari cinci economii ale Europei, Londra (8,3) este cea mai ieftină după această ajustare, în timp ce Roma (15,9) este cea mai scumpă. Parisul (14,4) se situează, de asemenea, peste media UE, în timp ce Madridul (11,3) și Berlinul (11,2) sunt sub aceasta.
Ajustarea în funcție de puterea de cumpărare face ca gazele naturale să pară mai scumpe în unele capitale în raport cu altele, Sofia înregistrând cea mai mare schimbare în clasament.
Capitala Bulgariei ocupă locul 18 în clasamentul bazat pe prețurile în euro, dar urcă pe locul al cincilea în clasamentul bazat pe PPS. Riga avansează cu șase poziții.
În schimb, Dublinul și Bruxelles-ul înregistrează cele mai mari coborâri, fiecare pierzând 10 poziții. Berna coboară nouă poziții, iar Londra, șapte. Prin urmare, aceste orașe sunt clasate drept mai puțin scumpe atunci când se ține cont de diferențele de putere de cumpărare.
Gospodăriile din unele capitale europene plătesc puțin pentru electricitate și mult pentru gaze naturale sau invers. De exemplu, Stockholmul și Amsterdamul au prețuri mici sau moderate la electricitate, dar cele mai scumpe gaze naturale dintre capitalele analizate. Bucureștiul, Bruxelles-ul și Londra prezintă tiparul opus, cu prețuri mari la electricitate, dar relativ mici la gazele naturale.
Cum s-au modificat prețurile energiei în ultimele luni
În unele orașe, prețurile energiei s-au modificat semnificativ între februarie și septembrie 2026. În cazul electricității, Lisabona a înregistrat cea mai mare creștere, de 22%, urmată de Amsterdam (17,3%), Madrid (15,1%) și Roma (14,9%).
În cazul gazelor naturale, Tallinn a consemnat de departe cea mai mare creștere în această perioadă, prețurile majorându-se cu 59,2%, de la 7,8 c€/kWh la 12,4 c€/kWh.
Prețurile au crescut, de asemenea, cu peste 20% la Bruxelles (37,9%), Atena (33,1%), Berna (30,2%), Londra (28,2%), Riga (23%), Viena (22,8%), Paris (22,5%) și Berlin (22%).
Este posibil ca datele din septembrie să nu reflecte încă întregul impact al celei mai recente creșteri puternice a prețurilor angro la gaze naturale, deoarece contractele cu preț fix și sprijinul guvernamental pot întârzia sau atenua majorările facturilor gospodăriilor.
Europa se pregătește, de asemenea, pentru iarnă cu o rezervă mai mică de gaze naturale. La 3 octombrie, depozitele de gaze din UE erau pline în proporție de 72,4%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA).
