Exim Banca Românească, controversata bancă care se află în mijlocul unui scandal cu Guvernul Bolojan, a lansat o campanie cu premii pentru pensionari. Banca, care a înregistrat pierderi de peste 600 de milioane de lei în 2025, le oferă pensionarilor care își încasează indemnizația prin pachetul Pensia Activă șansa să câștige, lunar, un bonus de 3.000 de lei, potrivit Agerpres.
Astfel, pe parcursul întregului an, banca va acorda un premiu lunar constând într-o pensie suplimentară, în valoare de 3.000 de lei, clienţilor care deţin sau achiziţionează pachetul de cont Pensia Activă în perioada 02 februarie - 31 decembrie 2026.
La tragerea la sorţi lunară vor fi incluşi automat toţi clienţii care au încasat pensia de la casele de pensii în luna precedentă, ultima tragere la sorţi fiind programată pentru 15 decembrie 2026.
În paralel cu această campanie, banca încurajează recomandările între prieteni pensionari, oferind câte 150 de lei direct în cont, atât clientului care recomandă, cât şi celui recomandat. Bonusul acordat persoanei care face recomandări poate ajunge până la 600 de lei, în funcţie de numărul recomandărilor validate.
Mecanismul campaniei presupune parcurgerea a trei paşi;
- Un client Exim Banca Românească recomandă un prieten pensionar;
- Prietenul recomandat se prezintă la bancă şi achiziţionează pachetul de cont Pensia Activă;
- Prietenul depune în sucursală Formularul de recomandare completat şi semnat de ambele persoane, iar fiecare primeşte 150 de lei, direct în cont;
Recomandările pot fi făcute în perioada 2 februarie - 30 aprilie 2026. Campania este disponibilă pentru clienţii Exim Banca Românească ce deţin un cont curent activ şi încasează sau urmează să încaseze pensia în cont de la Casa Naţională de Pensii Publice sau de la Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale.
Exim Banca Românească, în mijlocul unui scandal cu Guvernul
Scandalul a început când premierul Ilie Bolojan a anunțat că a descoperit că șeful Exim Banca Românească (fosta EximBank), Traian Halalai, a acceptat să plătească o chirie de trei ori mai mare pentru o clădire care aparține RA-APPS. Regia a închiriat-o unui privat, care la rândul său a închiriat-o băncii de stat.
„Pur și simplu m-a revoltat”, spune atunci premierul Ilie Bolojan, când a și anunțat că a cerut ministrului Finanțelor să demareze procedurile pentru demiterea directorului băncii.
De asemenea, prim-ministrul a anunțat că a sesizat și Parchetul cu privire la situația de la Exim Banca Românească.
În replică, reprezentanții Exim Banca Românească au transmis că semnarea contractului de sublocațiune pentru sediul din Kiseleff s-a făcut legal și cu respectarea criteriilor de eficiență economică.
Potrivit băncii de stat, încheierea şi derularea contractului de sublocaţiune a clădirii din Șoseaua Kiseleff au fost verificate de Curtea de Conturi și DNA, „nefiind constatată nicio încălcare a legii şi nefiind dispusă nicio măsură coercitivă în consecinţă”.
Exim Banca Românească, instituție financiară de stat, a încheiat anul 2025 cu o pierdere de 602 milioane de lei. De asemenea, un raport al Curții de Conturi privind activitatea Exim Banca Românească în perioada 2021-2022 arăta probleme structurale și procedurale în modul în care instituția financiară gestionează fondurile publice și acordă garanții în numele statului. Astfel, inspectorii au descoperit că ar fi fost acordate finanțări și garanții aprobate de persoane care nu aveau această autoritate, nu au fost aplicate măsurile necesare în cazul neplății creditelor, iar acordarea de garanții s-ar fi făcut fără verificarea criteriilor și a garanțiilor colaterale.
Exim Banca Românească dă vina pe guvernele Ciucă și Ciolacu pentru finanțarea unor companii pe pierdere. Conducerea băncii a transmis că finanțarea unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galaţi, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air a venit după „aprobarea sau avizarea acestor facilităţi de către statul român”, cu trimitere, cel mai probabil, la creditele neperformante acordate în timpul guvernărilor Ciucă şi Ciolacu.
Instituţia a precizat că „nu sunt finanţări aprobate de conducerea băncii şi nu sunt parte a situaţiilor financiare, a expunerilor şi a indicatorilor financiari ai băncii.”